Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru ├«ncurcal─â

├ÄNCURC├üL─é s. f. (Reg.) ├Äncurc─âtur─â. ÔÇô ├Äncurca + suf. -al─â.
├ÄNCURC├üL─é s. f. (Reg.) ├Äncurc─âtur─â. ÔÇô ├Äncurca + suf. -al─â.
ÎNCURCÁLĂ s. f. (Mold.) Încurcătură. Harap-Alb, văzîndu-se pus în încurcală, nu mai știa ce să facă. CREANGĂ, P. 270.
încurcálă (reg.) s. f., g.-d. art. încurcálei
încurcálă s. f., g.-d. art. încurcálei
├ÄNCURC├üL─é s. v. belea, bucluc, dandana, ├«ncurc─âtur─â, n─âpast─â, neajuns, necaz, nemul╚Ťumire, nenorocire, nepl─âcere, nevoie, pac├│ste, pocinog, r─âu, sup─ârare.
├«ncurcal─â f. Mold. ├«ncurc─âtur─â: nici grij─â nÔÇÖavea despre ├«ncurcala ce f─âcuse CR.
încurcálă f., pl. e. Încurcătură.
încurcală s. v. BELEA. BUCLUC. DANDANA. ÎNCURCĂTURĂ. NĂPASTĂ. NEAJUNS. NECAZ. NEMULȚUMIRE. NENOROCIRE. NEPLĂCERE. NEVOIE. PACOSTE. POCINOG. RĂU. SUPĂRARE.

încurcală dex online | sinonim

încurcală definitie

Intrare: încurcală (g.-d. -cale)
încurcală g.-d. -cale substantiv feminin
Intrare: încurcală (g.-d. -căli)
încurcală g.-d. -căli