Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru ├«mbr├óncitur─â

├ÄMBR├éNCIT├ÜR─é, ├«mbr├óncituri, s. f. Faptul de a (se) ├«mbr├ónci; ├«mpins─âtur─â (violent─â), ghiont, br├ónci. ÔÇô ├Ämbr├ónci + suf. -tur─â.
├ÄMBR├éNCIT├ÜR─é, ├«mbr├óncituri, s. f. Faptul de a (se) ├«mbr├ónci; ├«mpins─âtur─â (violent─â), ghiont, br├ónci. ÔÇô ├Ämbr├ónci + suf. -tur─â.
ÎMBRÎNCITÚRĂ, îmbrîncituri, s. f. Faptul de a (se) îmbrînci; brînci.
îmbrâncitúră s. f., g.-d. art. îmbrâncitúrii; pl. îmbrâncitúri
îmbrâncitúră s. f., g.-d. art. îmbrâncitúrii; pl. îmbrâncitúri
ÎMBRÂNCITÚRĂ s. 1. v. îmbrâncire. 2. (concr.) brânci, ghiont, izbitură, îmbrânceală, împinsătură, (reg.) ghiold, ștos, (Mold.) bleandă, dupac, (Ban.) poancă, (prin Olt. și Munt.) potârnog. (O ~ zdravănă.)
├«mbr├«ncit├║r─â f., pl. ─ş. Br├«nc─â (ac╚Ťiunea ╚Öi modu de a ├«mbr├«nci): din do┼ş─â ├«mbr├«ncitur─ş l-a dat afar─â. ÔÇô ╚śi -─âtur─â.
ÎMBRÎNCITURĂ s. 1. ghiontire, îmboldire, îmbrînceală, îmbrîncire, împingere, înghionteală, inghiontire, (reg.) înghioldeală, înghioldire. 2. brînci, ghiont, izbitură, îmbrînceală, împinsătură, (reg.) ghiold, ștos, (Mold.) bleandă, dupac, (Ban.) poancă, (prin Olt. și Munt.) potîrnog.

îmbrâncitură dex online | sinonim

îmbrâncitură definitie

Intrare: îmbrâncitură
îmbrâncitură substantiv feminin