Dicționare ale limbii române

2 intrări

5 definiții pentru îmbonțare

ÎMBONȚÁ vb. v. bosumfla, îmbufna.
ÎMBONȚÁRE s. v. bosumflare, îmbufnare.
îmbonțéz (mă) v. refl. (Cp. cu împoncișez). Vest. Mă supăr, mă înfuriĭ.
îmbonța vb. v. BOSUMFLA. ÎMBUFNA.
îmbonțare s. v. BOSUMFLARE. ÎMBUFNARE.

îmbonțare dex online | sinonim

îmbonțare definitie

Intrare: îmbonțare
îmbonțare
Intrare: îmbonța
îmbonța verb grupa I conjugarea a II-a