săblăznésc v. tr. (vsl. sŭ-blazniti. V. blăznesc). Sec. 16-17. Supăr, smintesc. V. refl. Mă supăr: toțĭ vă vețĭ săblăzni de mine în noaptea aceasta (Cor.). Am poluțiunĭ. – Și îmbl- și izbl-.