Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
ÎMBĂLȚÁ vb. v. însovoni.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
îmbălțá, îmbălțéz, vb. I (reg.) a pune balțul (vălul) pe capul miresei; a înhobota, a îmbrobodi.
îmbălțáre s.f. (reg.) punerea balțului (vălului) pe capul miresei; înhobotare, îmbrobodire.
îmbălța vb. v. ÎNSOVONI.
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
îmbălțare dex online | sinonim
îmbălțare definitie
Intrare: îmbălța
îmbălța verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: îmbălțare
îmbălțare
