za

za¹ pp [At: (a. 1521) HURMUZACHI, XI, 843 / E: slv за] (Înv) 1 Despre (1) Dau știre Domniei tale za lucrul turcilor. 2 La S-au scris hrisovul... de la Gheorghie Vrabie logofăt za taină. 3-4 De⁴ (2, 8) Eu, Silvestru, logofăt za Divan, martor... Facem știre... pentru... biv vel capitan za darabani.

za² sf [At: N. TEST. (1648), 310^r/14 / V: ~lă (Pl: zále, zéle, zắluri), (înv) ~le, (îrg) ~uă (Pl: zéle), zea (Pl: zeále și zéle) / Pl: ~le și (îrg) zắli / E: ngr ζαβά] 1 Fiecare dintre ochiurile unui lanț Si: inel, (reg) ochi, (îrg) rătez¹, (reg) verigă, zălar (3). 2 (Pex; lpl) Lanț. 3 (Pop; îe) A nu plăti nici o ~lă (pe cineva sau ceva) A nu avea valoare. 4 (Pop; îe) A fura (sau a lua) luleaua neamțului (cu ~le cu tot) A se îmbăta (foarte tare). 5 (Pop) Lănțișor de metal întrebuințat uneori ca podoabă. 6 (Reg) Inel. 7 (Reg) Obiect în formă de lănțișor. 8 (Reg) Verigă la cioflânc în care se învârte cuiul de fier numit firgău. 9 (De obicei lsg) împletitură făcută din inele mici de fier, legate între ele Si: (pop) zălar (4). 10 (De obicei lpl) Inele mici din care este făcută o za² (9) Si: (pop) zălar (5). 11 (Pex; de obicei lpl) Armură în formă de cămașă executată dintr-o za² (9), folosită de către războinici în Antichitate și în Evul Mediu pentru a-i apăra de loviturile dușmanilor Si: (îvr) zelău. 12 (Reg; îe) A fi în ~ua lui A se simți în putere. 13 (Reg; pan) Piele a unor animale acoperite cu solzi, plăci osoase etc. 14 Cusătură în formă de lănțișor executată de obicei la broderii. 15 (Reg; șîs ~le cu chei) Piesă decorativă din metal caracteristică costumului femeiesc din zona pădurenilor, compusă dintr-un lanț la care sunt prinse 35 de cheițe. 16 (Reg; lpl) Semințe de cucurbitacee care se întind pe o suprafață netedă și care, uscându-se, rămân în formă de felie. 17 (Reg; îe) N-are ~le la dovlete A nu fi în deplinătatea facultăților mintale. 18 (Reg; lpl) Pulpă de dovleac, pepene etc. în care sunt prinse semințele. 19 (Reg) Unealtă de ciobănie nedefinită mai de aproape. 20 (Reg; mai ales îcs) De-a ~la Joc de copii care constă în aruncarea unor nasturi într-o gaură mare și în alte cinci găuri mai mici Si: (reg) în perete, în nasturi.

zálă sf vz za²

zále sf vz za²

záuă¹ sf vz za²

ZA¹ prep. (Înv.) De, de la; la. – Din sl. za.

ZA², zale, s. f. 1. Fiecare dintre ochiurile unui lanț; p. gener. (la pl.) lanț. ♦ Lănțișor de metal folosit uneori ca podoabă. Cusătură în formă de lănțișor, executată de obicei la broderii. 2. (La pl.) împletitură din inele mici de fier legate unul de altul; p. ext. armură făcută din această împletitură, pe care o purtau războinicii în Antichitate și în Evul Mediu, spre a se apăra de loviturile dușmanilor. [Var.: (reg.) zálă, zea s. f.] – Cf. ngr. záva.

ZÁLĂ s. f. v. za².

ZEA s. f. v. za².

ZA¹ prep. (Înv.) De, de la; la. – Din sl. za.

ZA², zale, s. f. 1. Fiecare dintre ochiurile unui lanț; p. gener. (la pl.) lanț. ♦ Lănțișor de metal întrebuințat uneori ca podoabă. ♦ Cusătură în formă de lănțișor, executată de obicei la broderii. 2. (La pl.) Împletitură executată din inele mici de fier legate unul de altul; p. ext. armură făcută din această împletitură, cu care se îmbrăcau oștenii în antichitate și în evul mediu, spre a se apăra de loviturile dușmanilor. [Var.: (reg.) zală, zea s. f.] – Cf. ngr. záva.

ZÁLĂ s. f. v. za².

ZEA, zele, s. f. V. za².

ZA¹ prep. (Învechit) De, de la. Tot pe fațada bisericei de la Argeș citim, scobit în litere mari, numele lui Grigore Cornescu și știm, după zisele diacului sa divan Neculai-Mustea, cronicarul moldovean, că, pe la 1672, acest Cornescu a fost un nemeș din ținutul Hotinului. ODOBESCU, S. II 511.

ZA², zale, s. f. 1. (Și în forma zală) Fiecare dintre ochiurile unui lanț (v. verigă); p. ext. (la pl.) lanț. De la munte la munte, Numai zale mărunte (Furnicile). SADOVEANU, P. C. 9. Lanțurile cad rupte zală de sală. RETEGANUL, P. V 33. Pentru trei mîndruțe-a mele, Purtai trei perechi de zale. MAT. FOLK. 807. La podul cu zalele, Răsărit-a soarele. ȘEZ. I 291. ♦ Lanț mic de metal, întrebuințat mai ales ca podoabă; lănțișor. Mijlocul le era coprins de o cingătoare de curea cu ținte, cu zale aurite de care atîrna sabia. ISPIRESCU, M. V. 44. 1 păreche brățări de aur cu zale. ODOBESCU, S. I 421. ♦ Cusătură de flori în formă de lănțișor, pe ie sau pe catrință. Kiro, Kirolină, Floare din grădină... Bine te-oi purta Și ți-oi cumpăra Rochiță cu zale, Lăsată pe șale. ALECSANDRI, P. P. 116. 2. (Mai ales la pl., cu valoare de sg.) Țesătură făcută din inele mici de fier, legate unul de altul; p. ext. haină făcută din această țesătură, și folosită în antichitate și în evul mediu de ostași spre a se apăra de loviturile dușmanilor. Oh! ce strălucite zale! ce coif mîndru! ce pieptar Minunat! DAVILA, V. V. 75. Dracul mă puse să nu mă dezbrac de za și să n-arunc coiful și sabia asta? DELAVRANCEA, O. II 172. S-a-mbrăcat în zale lucii cavalerii de la Malta, Papa cu-a lui trei coroane puse una peste alta, Fulgerele adunat-au contra fulgerului care, În turbarea-i furtunoasă, a cuprins pămînt și mare. EMINESCU, O. I 146. La gît avea grumăjer rotund de zale de fer. ODOBESCU, S. I 65. ◊ Fig. Haide, suflete, ridică-ți leghioanele de gînduri Și-mbrăcate-n za eternă, întocmește-le în rânduri. VLAHUȚĂ, P. 83. 3. Zăbală. – Pl. și: (Mold.) zăi (ȘEZ. VII 167). – Variante: (regional) (1) zálă, (2) zále (ALECSANDRI, P. A. 112), zea, zeale (NEGRUZZI, S. I 148, ALECSANDRI, P. P. 63, ȘEZ. V 175), s. f.

ZÁLE, zále, s. f. (Var.) Za.

ZÁLE s. f. v. za².

ZEA, zeále s. f. (Var.) Za.

ZA¹ prep. (Înv.) De, de la. – Slav (v. sl. za).

ZA², zale, s. f. 1. Fiecare dintre ochiurile unui lanț; p. ext. (la pl.) lanț. ♦ Lănțișor de metal întrebuințat uneori ca podoabă. ♦ Cusătură de flori în formă de lănțișor, pe ie sau pe catrință. 2. (La pl.) Țesătură făcută din inele mici de fier, legate unul de altul; p. ext. armură făcută din această țesătură, cu care se îmbrăcau oștenii în antichitate și în evul mediu, spre a se apăra de loviturile dușmanilor. [Var.: (reg.) zálă, zea s. f.] – Comp. m. gr. zava.

ZÁLĂ s. f. v. za².

ZEA s. f. v. za.

za¹ (slav.) prep.

za² s. f., art. záua, g.-d. art. zálei; pl. zále, art. zálele

za prep.

za s. f., art. záua, g.-d. art. zálei; pl. zále

ZA s. inel, ochi, verigă, (înv. și reg.) rătez. (~ de lanț.)

ZÁLE s. pl. v. lanț.

za- – Pref. care adaugă unor cuvinte ideea de „alături de, lîngă”. Sl. za-, cf. Rosetti, III, 71. Practic neproductiv în rom., se folosește numai în zăuita, (i)zafla < afla și desigur în cuvintele luate din sl., care conțin pref.

za (-ale), s. f. – 1. Ochi, inel de lanț. – 2. împletitură de inele mici de fier. – Var. zală. Mgr. ζάβα, lat. med. zaba (Cihac, II, 712; Philippide, Principii, 55; Philippide, II, 741; Tiktin; REW 9584). – Der. înzăua, vb. (a se înarma, a se îmbrăca în zale).

ZA zále f. 1) mai ales la pl. Armură din inele sau solzi de metal, folosită în antichitate și în evul mediu de către oșteni și cavaleri. Cămașă de zale. 2) Fiecare dintre verigile care constituie un lanț. 3) Podoabă de metal în formă de lănțișor. 4) Broderie executată în formă de lănțișor. [Art. zaua; G.-D. zalei] /cf. ngr. záva

za f. 1. ochiu de lanț; 2. pl. zale, cămașă de sârmă cu plăci de metal: ostași cu zale și cu platoșe de fier AL.; fig. cu o zale argintie se ’mbracă mândra țară AL. [Lat. vulg. ZABA, platoșă: pl. zale (cf. bale) e luat uneori ca singular].

zale f. pl. V. za.

2) za prep. (vsl. za). L. V. De la saŭ al, a, aĭ, ale: logofăt za vistierie (al vistieriiĭ), căpitan za lefegiĭ (al lefegiilor).

1) za f., pl. zale (mlat. zaba, platoșă, de unde s’a făcut *zavă, *zaŭă, za; mgr. záva, alb. zavă). Pl. Verigĭ orĭ solzĭ de fer din care se compuneaŭ vechile platoșe: platoșă de zale. Verigĭ la harnașament orĭ la cingătoare. – La Al. o zale (f. fără pl.). Vechĭ scris și zea, pl. zele, și gen. zeliĭ d. un sing. zeală.

zále, V. za.

zeálă, V. za 1.

zéle f. pl. V. za 1.

ZA s. inel, ochi, verigă, (înv. și reg.) rătez. (~ de lanț.)

zale s. pl. v. LANȚ.

zale, → vulcan noroios. zircon, (engl.= zircon) ZrSiO4, s. tetragonal. În România, întâlnit ca min. accesoriu în numeroase masive granitoide din C. Merid. și Mții Apus., în masivul alcalin de le Ditrău; se acumulează frecvent în aluviuni act.