rodnicire
RODNICÍ, rodnicesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face să fie rodnic. – Din rodnic.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
RODNICÍ, rodnicesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face să fie rodnic. – Din rodnic.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
RODNICÍ, rodnicesc, vb. IV. Tranz. fact. (Rar) A face să fie rodnic. Țăranii rodniceau pămîntul, țiind coarnele plugului. BOLLIAC, la TDRG.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
rodnicí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rodnicésc, imperf. 3 sg. rodniceá; conj. prez. 3 să rodniceáscă
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
rodnicí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rodnicésc, imperf. 3 sg. rodniceá; conj. prez. 3 sg. și pl. rodniceáscă
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
A RODNICÍ ~ésc tranz. rar (solul) A face (mai) rodnic; a fertiliza. /Din rodnic
- sursa: NODEX 2002
- permalink
rodnicì v. a fecunda, a fertiliza.
- sursa: Șăineanu, ed. VI 1929
- permalink
rodnicésc v. tr. (d. rodnic). Fertilizez, fac rodnic.
- sursa: Scriban 1939
- permalink