reintegra

REINTEGRÁ, reintegrez, vb. I. Tranz. A repune pe cineva în drepturile sale sau într-o funcție, într-o demnitate etc. ♦ Refl. A face corp comun cu ceva, a se omogeniza; a se îngloba, a se contopi. – Din fr. réintegrer.

REINTEGRÁ, reintegrez, vb. I. Tranz. A restabili pe cineva într-o funcție, într-o demnitate etc.; a repune pe cineva în drepturile sale. ♦ Refl. A face corp comun cu ceva, a se omogeniza; a se îngloba, a se contopi. – Din fr. réintégrer.

REINTEGRÁ, reintegrez, vb. I. Tranz. (Cu privire la o persoană) A pune din nou într-un post (funcție, demnitate etc.) pe care l-a mai avut; a pune iarăși în drepturile sale, a repune în drepturi. V. reîncadra. Greva generală este de neînlăturat dacă... nu-i reintegrează pe cei concediați. PAS, Z. IV 218. Funcționarii prinși cu abuzuri și dați în judecată de un minister erau grațiați și reintegrați de ministrul ce venea în urmă, și reîncepeau să abuzeze. BOLINTINEANU, O. 433. Am avut nespusa mulțumire de a-l scăpa și de a-l reintegra iarăși în postul său de pitar al casei. GHICA, S. 81. ♦ Refl. A se introduce, a face parte din, a se îngloba, a se contopi. Dar toate acestea nu se mai reintegrau în unitatea morală a femeii iubite. D. ZAMFIRESCU, R. 75.

reintegrá (a ~) (-te-gra) vb., ind. prez. 3 reintegreáză

reintegrá vb. (sil. -gra), ind. prez. 1 sg. reintegréz, 3 sg. și pl. reintegreáză

REINTEGRÁ vb. a reîncadra. (A ~ în serviciu.)

REINTEGRÁ vb. I. tr. A pune din nou (pe cineva) într-un post, în drepturile sale. [Cf. fr. réintégrer, lat. reintegrare].

REINTEGRÁ vb. I. tr. a repune (pe cineva) în drepturi, într-un post etc.; a restabili. II. tr., refl. a (se) include, a (se) reîntoarce în familie, în societate; a (se) omogeniza, a (se) contopi. (< fr. réintégrer, lat. reintegrare)

A REINTEGRÁ ~éz tranz. (persoane) 1) A face să se reintegreze. 2) A repune în drepturi. /<fr. réintégrer

A SE REINTEGRÁ mă ~éz intranz. A se integra din nou. /<fr. réintégrer

reintegrà v. a restabili pe cineva în posesiunea unui lucru de care fusese despuiat.

*reintegréz v. tr. (re- și integrez, fr. réintégrer; lat. redintegrare). Pun ĭar în vechea stare, restabilesc în posesiune, fac ĭar stăpîn: a reintegra un funcționar în vechea funcțiune, în toate drepturile.