rafinat
RAFINÁ, rafinez, vb. I. 1. Tranz. A curăța un produs de impurități, de substanțele străine pe care le conține. 2. Tranz. A trata semifabricatele fibroase folosite în industria hârtiei în scopul separării, perierii și hidratării fibrelor. 3. Tranz. și refl. Fig. A (se) face mai fin, mai delicat, mai subtil. – Din fr. raffiner.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
RAFINÁT, -Ă, rafinați, -te, adj. 1. (Despre produse și substanțe) Curățat de corpuri străine; obținut în urma unei rafinări. 2. Fig. Fin, delicat, subtil. 3. Fig. Perfid, viclean, șiret. – V. rafina. Cf. fr. raffiné.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
RAFINÁ, rafinez, vb. I. 1. Tranz. A curăța un produs de impurități, de substanțele străine pe care le conține. 2. Tranz. A trata semifabricatele fibroase folosite în industria hârtiei în scopul separării, perierii și hidratării fibrelor. 3. Tranz. și refl. Fig. A (se) face mai fin, mai delicat, mai subtil. – Din fr. raffiner.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
RAFINÁT, -Ă, rafinați, -te, adj. 1. (Despre produse și substanțe) Curățat de corpuri străine; obținut în urma unei rafinări. 2. Fig. Fin, delicat, subtil. 3. Fig. Perfid, viclean, șiret. – V. rafina. Cf. fr. raffiné.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
RAFINÁ, rafinez, vb. I. Tranz. 1. A curăța un produs de substanțele străine pe care le conține. A rafina zahărul. 2. Fig. A face mai fin, mai delicat, mai subtil. (Refl.) Într-o țară cu o cultură artistică serioasă... gustul s-a rafinat și mintea s-a ascuțit de atîtea opere nepieritoare. VLAHUȚĂ, O. A. 210.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
RAFINÁT, -Ă, rafinați, -te, adj. 1. (Despre un produs industrial) Curățat de corpuri străine; obținut în urma unei rafinări. 2. Fig. Fin, delicat, ales, subtil. În mijlocul acestui străvechi, substanțial și rafinat belșug al pămîntului se află orașul Rîmnicul-Vîlcii. BOGZA, C. O. 365. Era om cărturar, spirit rafinat și prietin cu învățații de la școlile cele mari din scaunul crăiei leșești. SADOVEANU, O. VII 97. Străvechea mea argintărie cu atîta artă cizelată De rafinatul Benvenuto, sclipea pe masă înșirată. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 81. 3. (Peiorativ) Perfid, viclean, crud. Cîte blăsteme vărsau asupra tiranului rafinat acele buze ce vineau de amuțeau învinețite sub spînzurătoarea ce stă dinaintea ușii. NEGRUZZI, S. I 311.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
rafiná (a ~) vb., ind. prez. 3 rafineáză
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
rafiná vb., ind. prez. 1 sg. rafinéz, 3 sg. și pl. rafineáză
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
rafinát adj. m., pl. rafináți; f. sg. rafinátă, pl. rafináte
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
RAFINÁ vb. v. civiliza.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
RAFINÁT adj. 1. v. ales. 2. v. stilat. 3. v. fin. 4. savant. (O ~ mânuire a efectelor sonore.)
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
RAFINÁT adj. v. manierat, stilat.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
Rafinat ≠ vulgar
- sursa: Antonime 2002
- permalink
RAFINÁ vb. I. 1. tr. A curăța (o substanță, un produs etc.) de corpurile străine pe care le conține. 2. tr., refl. (Fig.) A (se) face mai subtil, mai delicat. [< fr. raffiner, it. raffinare].
RAFINÁT, -Ă adj. 1. (Despre o substanță, un produs) Curățat de corpuri străine; obținut prin rafinare. 2. (Fig.) Fin, delicat, subtil. 3. (Peior.) Perfid. [Cf. fr. raffiné].
RAFINÁ vb. I. tr. a curăța o substanță, un produs etc. de corpurile străine pe care le conține. II. tr., refl. (fig.) a (se) face mai fin, mai delicat. (< fr. raffiner)
- sursa: MDN '00 2000
- permalink
RAFINÁT, -Ă adj. 1. (despre produse) obținut prin rafinare. 2. (fig.) fin, delicat, subtil. 3. (peior.) perfid. (< fr. raffiné)
- sursa: MDN '00 2000
- permalink
A RAFINÁ ~éz tranz. 1) (produse alimentare sau industriale) A curăța de impurități. 2) (petrol) A separa de produsele conținute (benzină, motorină, păcură etc.). 3) fig. A face să se rafineze; a face (mai) fin; a civiliza. /<fr. raffiner, germ. raffinieren
- sursa: NODEX 2002
- permalink
A SE RAFINÁ mă ~éz intranz. A deveni (mai) fin; a căpăta finețe; a căpăta gusturi alese, fine; a se civiliza; a se cizela; a se stila. /<fr. raffiner, germ. raffinieren
- sursa: NODEX 2002
- permalink
RAFINÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A RAFINA și A SE RAFINA. 2) depr. Care vădește perfidie; viclean; șiret. /v. a (se) rafina
- sursa: NODEX 2002
- permalink
rafinà v. 1. a face mai fin sau mai curat: a rafina zahărul; 2. fig. a exagera fineța, a subtiliza.
- sursa: Șăineanu, ed. VI 1929
- permalink
rafinat a. 1. purificat; 2. fig. subtil, delicat până la exces.
- sursa: Șăineanu, ed. VI 1929
- permalink
*rafinát, -ă adj. (fr. raffiné). Curățat, purificat: zahăr, petrol rafinat. Fig. Fin, delicat: gust rafinat. Subtil, șiret: un politic rafinat.
- sursa: Scriban 1939
- permalink
*rafinéz v. tr. (fr. raffiner, d. pref. re- și affiner, compus din pref. a- și fin, fin). Fac maĭ fin, maĭ curat: a rafina zahăr, petrol. Fig. Fac maĭ delicat, maĭ subtil, maĭ șiret: a te rafina; a-țĭ rafina limba, stilu, gustu, plăcerile.
- sursa: Scriban 1939
- permalink
RAFINA vb. a se civiliza, a se cultiva, a se stila, (înv.) a se politici, (fig.) a se ciopli, a se cizela, a se subția, a se șlefui, (înv. fig.) a se roade. (S-a mai ~ și el.)
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
rafinat adj. v. MANIERAT. STILAT.
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
RAFINAT adj. 1. ales, distins, fin, select, stilat, subtil, (fam.) șic, (fig.) subțire. (Un public ~.) 2. cultivat, stilat, (fig.) subțire. (Exprimare ~.) 3. fin, subtil. (Nuanțe ~.) 4. savant. (O ~ mînuire a efectelor sonore.)
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink