rafinat definitie

2 intrări

27 definiții pentru rafinat

RAFINÁ, rafinez, vb. I. 1. Tranz. A curăța un produs de impurități, de substanțele străine pe care le conține. 2. Tranz. A trata semifabricatele fibroase folosite în industria hârtiei în scopul separării, perierii și hidratării fibrelor. 3. Tranz. și refl. Fig. A (se) face mai fin, mai delicat, mai subtil. – Din fr. raffiner.
RAFINÁT, -Ă, rafinați, -te, adj. 1. (Despre produse și substanțe) Curățat de corpuri străine; obținut în urma unei rafinări. 2. Fig. Fin, delicat, subtil. 3. Fig. Perfid, viclean, șiret. – V. rafina. Cf. fr. raffiné.
RAFINÁ, rafinez, vb. I. 1. Tranz. A curăța un produs de impurități, de substanțele străine pe care le conține. 2. Tranz. A trata semifabricatele fibroase folosite în industria hârtiei în scopul separării, perierii și hidratării fibrelor. 3. Tranz. și refl. Fig. A (se) face mai fin, mai delicat, mai subtil. – Din fr. raffiner.
RAFINÁT, -Ă, rafinați, -te, adj. 1. (Despre produse și substanțe) Curățat de corpuri străine; obținut în urma unei rafinări. 2. Fig. Fin, delicat, subtil. 3. Fig. Perfid, viclean, șiret. – V. rafina. Cf. fr. raffiné.
RAFINÁ, rafinez, vb. I. Tranz. 1. A curăța un produs de substanțele străine pe care le conține. A rafina zahărul. 2. Fig. A face mai fin, mai delicat, mai subtil. (Refl.) Într-o țară cu o cultură artistică serioasă... gustul s-a rafinat și mintea s-a ascuțit de atîtea opere nepieritoare. VLAHUȚĂ, O. A. 210.
RAFINÁT, -Ă, rafinați, -te, adj. 1. (Despre un produs industrial) Curățat de corpuri străine; obținut în urma unei rafinări. 2. Fig. Fin, delicat, ales, subtil. În mijlocul acestui străvechi, substanțial și rafinat belșug al pămîntului se află orașul Rîmnicul-Vîlcii. BOGZA, C. O. 365. Era om cărturar, spirit rafinat și prietin cu învățații de la școlile cele mari din scaunul crăiei leșești. SADOVEANU, O. VII 97. Străvechea mea argintărie cu atîta artă cizelată De rafinatul Benvenuto, sclipea pe masă înșirată. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 81. 3. (Peiorativ) Perfid, viclean, crud. Cîte blăsteme vărsau asupra tiranului rafinat acele buze ce vineau de amuțeau învinețite sub spînzurătoarea ce stă dinaintea ușii. NEGRUZZI, S. I 311.
rafiná (a ~) vb., ind. prez. 3 rafineáză
rafiná vb., ind. prez. 1 sg. rafinéz, 3 sg. și pl. rafineáză
rafinát adj. m., pl. rafináți; f. sg. rafinátă, pl. rafináte
RAFINÁ vb. v. civiliza.
RAFINÁT adj. 1. v. ales. 2. v. stilat. 3. v. fin. 4. savant. (O ~ mânuire a efectelor sonore.)
RAFINÁT adj. v. manierat, stilat.
Rafinat ≠ vulgar
RAFINÁ vb. I. 1. tr. A curăța (o substanță, un produs etc.) de corpurile străine pe care le conține. 2. tr., refl. (Fig.) A (se) face mai subtil, mai delicat. [< fr. raffiner, it. raffinare].
RAFINÁT, -Ă adj. 1. (Despre o substanță, un produs) Curățat de corpuri străine; obținut prin rafinare. 2. (Fig.) Fin, delicat, subtil. 3. (Peior.) Perfid. [Cf. fr. raffiné].
RAFINÁ vb. I. tr. a curăța o substanță, un produs etc. de corpurile străine pe care le conține. II. tr., refl. (fig.) a (se) face mai fin, mai delicat. (< fr. raffiner)
RAFINÁT, -Ă adj. 1. (despre produse) obținut prin rafinare. 2. (fig.) fin, delicat, subtil. 3. (peior.) perfid. (< fr. raffiné)
A RAFINÁ ~éz tranz. 1) (produse alimentare sau industriale) A curăța de impurități. 2) (petrol) A separa de produsele conținute (benzină, motorină, păcură etc.). 3) fig. A face să se rafineze; a face (mai) fin; a civiliza. /<fr. raffiner, germ. raffinieren
A SE RAFINÁ mă ~éz intranz. A deveni (mai) fin; a căpăta finețe; a căpăta gusturi alese, fine; a se civiliza; a se cizela; a se stila. /<fr. raffiner, germ. raffinieren
RAFINÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A RAFINA și A SE RAFINA. 2) depr. Care vădește perfidie; viclean; șiret. /v. a (se) rafina
rafinà v. 1. a face mai fin sau mai curat: a rafina zahărul; 2. fig. a exagera fineța, a subtiliza.
rafinat a. 1. purificat; 2. fig. subtil, delicat până la exces.
*rafinát, -ă adj. (fr. raffiné). Curățat, purificat: zahăr, petrol rafinat. Fig. Fin, delicat: gust rafinat. Subtil, șiret: un politic rafinat.
*rafinéz v. tr. (fr. raffiner, d. pref. re- și affiner, compus din pref. a- și fin, fin). Fac maĭ fin, maĭ curat: a rafina zahăr, petrol. Fig. Fac maĭ delicat, maĭ subtil, maĭ șiret: a te rafina; a-țĭ rafina limba, stilu, gustu, plăcerile.
RAFINA vb. a se civiliza, a se cultiva, a se stila, (înv.) a se politici, (fig.) a se ciopli, a se cizela, a se subția, a se șlefui, (înv. fig.) a se roade. (S-a mai ~ și el.)
rafinat adj. v. MANIERAT. STILAT.
RAFINAT adj. 1. ales, distins, fin, select, stilat, subtil, (fam.) șic, (fig.) subțire. (Un public ~.) 2. cultivat, stilat, (fig.) subțire. (Exprimare ~.) 3. fin, subtil. (Nuanțe ~.) 4. savant. (O ~ mînuire a efectelor sonore.)

rafinat dex

Intrare: rafina
rafina verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: rafinat
rafinat adjectiv