orticon

ORTICÓN, orticoane, s. n. Tub de luat vederi în camerele de televiziune; orticonoscop. – Din germ. Orthikon.

ORTICÓN, orticoane, s. n. Tub de luat vederi în camerele de televiziune; orticonoscop. – Din germ. Orthikon.

orticón s. n., pl. orticoáne

orticón s. n., pl. orticoáne

ORTICÓN s. v. orticonoscop.

ORTICÓN s.n. Tub videocaptor mai sensibil decât iconoscopul. [< germ. Orthikon, fr. orthicon].

ORTICÓN s. n. tub videocaptor mai sensibil decât iconoscopul, folosit în camerele de televiziune; orticonoscop. (< germ. Orthikon)

ORTICÓN ~oáne n. tehn. Tub electronic cu ajutorul căruia camerele de televiziune iau vederi. /<germ. Ortikon

ORTICON s. (TEHN.) orticonoscop.

ORTICÓN (< germ.; {s} orto- + gr. iekos „imagine”) s. n. Tub de luat vederi, folosit în camerele de televiziune. Spre deosebire de iconoscop, din care derivă, la acest tub fasciculul luminos și fasciculul electronic de explorare lovesc ecranul-mozaic în mod perpendicular. Se mai numește orticonoscop.