odată

cam-de-odátă av vz deocamdată

ODÁTĂ adv., adj. invar. 1. Adv. într-un timp nedeterminat, cândva: a) (în legătură cu verbe la trecut) odinioară, mai de mult; b) (în legătură cu verbe la viitor sau cu valoare de viitor) de acum înainte, într-o bună zi, cândva. ◊ Expr. Odată și odată = a) de mult de tot, de foarte multă vreme; b) într-o bună zi, cândva, mai curând sau mai târziu. 2. Adv. (Pop.) Îndată, imediat; fără întârziere; brusc; deodată. 3. Adv. În sfârșit, în cele din urmă. 4. (Pop.) Adj. invar. În toată puterea cuvântului, întreg; p. ext. foarte reușit, foarte bun, excelent. – O³ + dată.

ODÁTĂ adv., adj. invar. 1. Adv. Într-un timp nedeterminat, cândva; a) (în legătură cu verbe la trecut) odinioară, mai de mult; b) (în legătură cu verbe la viitor sau cu valoare de viitor) de acum înainte, într-o bună zi, cândva. ◊ Expr. Odată și odată = a) de mult de tot, de foarte multă vreme; b) într-o bună zi, cândva, mai curând sau mai târziu. 2. Adv. (Pop.) Îndată, imediat; fără întârziere, brusc; deodată. 3. Adv. În sfârșit, în cele din urmă. 4. Adj. invar. În toată puterea cuvântului, întreg; p. ext. foarte reușit, foarte bun, excelent. – O³ + dată.

!díntr-odátă loc. adv.

!nici odátă (nici cândva) conjcț. + adv. (nu l-am crezut ~, nu-l cred nici astăzi)

o dată² (o singură dată) num. (o dată pentru totdeauna, o dată în viață, te mai rog o dată, o dată la două luni)

o dată¹ art. + s. f. (o dată memorabilă)

!odată (cândva, imediat, în sfârșit) adv. (a fost odată, o să-ți spun eu odată, taci odată, odată terminată treaba)

nici odátă adv. + adv. (nu l-am crezut nici odată, nu-l cred nici astăzi)

o dátă num.

odátă (odinioară) adv.

ODÁTĂ adv. 1. v. cândva. 2. v. odinioară. 3. cândva, vreodată, (pop.) oarecând, (înv.) odinioară, vreodinioară. (Poate ne vom mai vedea ~.) 4. concomitent, simultan, (pop.) deodată. (Au început să vorbească ~.) 5. v. deodată.

ODÁTĂ¹ adv. 1) Într-o perioadă oarecare de timp; înainte vreme; mai demult; cândva; odinioară. *~ și ~ cândva; într-o bună zi; mai devreme sau mai târziu. 2) În același timp; concomitent; simultan. 3) În cele din urmă; în sfârșit. 4) Fără întârziere; imediat; pe neașteptate. /o + dată

ODÁTĂ² adj. invar. Care este foarte bun; cu calități excelente. ~ băiat. /o + dată

odată adv. într’un timp: a fost odată; deodată, pe neașteptate; câte odată, uneori. [Lit. una dată (= oară)].

cîte-odátă (eo doŭă silabe saŭ numaĭ una) adv. Une-orĭ, din cînd în cînd. V. avremĭ.

odátă adv. (o și dată). Odinioară, cîndva, oare-cînd (lat. olim): a fost odată un împărat (odată e lat. sémel). În acelașĭ timp (cp. cu lat. simul, de unde fr. ensemble împreună): aŭ venit odată. În fine (exclamativ): haĭ, pleacă odată! De-odată, subit: odată s’a repezit și l-a prins! Cîte odată, une-orĭ, din cînd în cînd: maĭ scrie-mĭ cîte odată. Vre-odată, cînd-va, în vre-un timp: aĭ fost, te veĭ duce vre-odată la Roma? Nicĭ-odată, în nicĭ un timp: nicĭ odată n’am căzut. De odată, saŭ deodată (eo dift.), odată, súbit, pe neașteptate. Odată și odată, maĭ curînd orĭ maĭ tîrziŭ, odată în orĭ-ce caz în viitor: odată și odată, tot va birui. Odată ce, fiind admis că, fiind recunoscut că, fiind lucru real că: odată ce ne-am adunat aicĭ, trebuĭe să lucrăm; nu putem dormi odată ce țara ne cheamă!

ODATĂ adv. 1. cîndva, demult, odinioară, vreodată, (înv. și reg.) oarecînd, (înv.) vreodinioară. (~ în trecut.) 2. altădată, altcîndva, cîndva, odinioară, (înv. și reg.) oarecînd. (~ nu exista acest obicei.) 3. cîndva, vreodată, (pop.) oarecînd, (înv.) odinioară, vreodinioară. (Poate ne vom mai vedea ~.) 4. concomitent, simultan, (pop.) deodată. (Au început să vorbească ~.) 5. brusc, deodată, fulgerător, instantaneu, repede, scurt, subit, (pop.) numai, (reg.) tîrla-mîrla. (~ se întoarce spre el și...)

ET SEMEL EMISSUM VOLAT IRREVOCABILE VERBUM (lat.) un cuvânt o dată spus zboară fără să-l mai poți aduce înapoi – Horațiu, „Epistulae”, 1, 6, 31.

ODÁTĂ adv. 1. Într-un timp nedeterminat, cîndva; (în legătură cu verbe la trecut) odinioară, mai de mult; (în legătură cu verbe la viitor) de-acum înainte, în viitor. Din casa voastră, unde-n umbră Plîng doinele și rîde hora, Va străluci odată vremii Norocul nost’ al tuturora. GOGA, P. 11. Mult bogat ai fost odată, Mult rămas-ai tu sărac. EMINESCU, O. I 83. Tot vei fi odată, zău, Tu a mea și eu al tău. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 60. ◊ Expr. Odată și odată = într-o bună zi, cîndva, mai devreme sau mai tîrziu. Poate odată și-odată am să plec pe un timp mai lung, poate pentru totdeauna. DAVIDOGLU, M. 27. 2. Îndată, imediat, fără întîrziere, brusc. Odată-l văd că se scoală în picioare, pune pușca la ochi și trage. DUMITRIU, B. F. 26. Vede un boț de mămăligă. Atunci bucuria dracului: odat-o și hălește și nu zice nemica. CREANGĂ, P. 145. 3. În sfîrșit, în cele din urmă. Ia mai sfîrșește odată cu lupul cela; altă ceva n-ai de vorbit? CREANGĂ, P. 123. 4. (Cu valoare adjectivală) în toată puterea cuvîntului, întreg; p. ext. foarte reușit, foarte bun. Am și eu numai o fată, Și n-o dau să fie dată; Cu i-o dau voiesc să-mi fie Om odată. COȘBUC, P.I 103. Noi sîntem odată băieți și ce-am vorbit... vorbit rămîne. CREANGĂ, P. 20.

TEMPORA MUTANTUR ET NOS MUTAMUR IN ILLIS! (lat.) vremurile se schimbă și noi odată cu ele! – Cugetare a împăratului Lothar I, care și-a sfârșit viața în călugărie.