nutuire
NUTUÍ, nutuiesc, vb. IV. Tranz. A executa nuturi într-o piesă (de lemn). – Nut + suf. -ui.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
NUTUÍRE, nutuiri, s. f. Acțiunea de a nutui. [Pr.: -tu-i-] – V. nutui.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
NUTUÍ, nutuiesc, vb. IV. Tranz. A executa nuturi într-o piesă (de lemn). – Nut + suf. -ui.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
NUTUÍRE, nutuiri, s. f. Acțiunea de a nutui. [Pr.: -tu-i-] – V. nutui.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
nutuí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nutuiésc, imperf. 3 sg. nutuiá; conj. prez. 3 să nutuiáscă
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
nutuíre s. f., g.-d. art. nutuírii; pl. nutuíri
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
nutuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nutuiésc, imperf. 3 sg. nutuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. nutuiáscă
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
nutuíre s. f., g.-d. art. nutuírii; pl. nutuíri
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
A NUTUÍ ~iésc tranz. (piese) A înzestra cu nuturi. /nut + suf. ~ui
- sursa: NODEX 2002
- permalink
NUTUÍRE (< nutui) s. f. 1. (TEHN.) Operația de executare a canelurilor în piese metalice sau a ulucelor în piese de lemn. Se poate efectua cu mașini (freze, raboteze, ferăstrău cu lanț) sau manual (cu daltă, pilă, rindea). 2. (POLIGR.) Operație de scobire în foile de mucava sau de carton gros al unui nut (4), care ușurează îndoirea în lucrările de legătorie și de cartonare.
- sursa: DE 1993-2009
- permalink