muieratec

MUIERÁTEC, -Ă adj. v. muieratic.

MUIERÁTIC, -Ă, muieratici, -ce, adj. (Fam.) 1. Afemeiat. 2. Muieresc, femeiesc. [Var.: muierátec, -ă adj.] – Muiere¹ + suf. -atic.

MUIERÁTEC, -Ă adj. v. muieratic.

MUIERÁTIC, -Ă, muieratici, -ce, adj. 1. Afemeiat. 2. Muieresc, femeiesc. [Var.: muierátec, -ă adj.] – Muiere¹ + suf. -atic.

MUIERÁTEC, -Ă adj. v. muieratic.

MUIERÁTIC, -Ă, muieratici, -e, adj. 1. Afemeiat. Bătrin chefliu, cartofor și muieratic. C. PETRESCU, Î. II 122. 2. Muieresc, femeiesc. O pasere măiastră se vede bătînd la fereastră și zicînd cu glas muieratic: mîncați, beți și vă veseliți, dar de fata împăratului Roș nici nu gîndiți. CREANGĂ, P. 232. ◊ (Depreciativ) Privește-ți-i, acei tineri, cu zîmbiri banale, cu simțiri muieratice, cu șoapte echivoace. EMINESCU, N. 113. ♦ (Neobișnuit) Care are înfățișare de femeie. Unul din acei palicari muieratici, purtind fustanelă fîlfîindă și strînsă la mijloc. ODOBESCU, S. I 132. – Variantă: muierátec, -ă (CONTEMPORANUL, VIII 196) adj.

muierátic (fam.) adj. m., pl. muierátici; f. muierátică, pl. muierátice

muierátic adj. m., pl. muierátici; f. sg. muierátică, pl. muierátice

MUIERÁTIC adj. v. femeiesc, feminin.

MUIERÁTIC adj., s. v. afemeiat.

MUIERÁTIC s. v. crai.

Muieratic ≠ misogin

MUIERÁTIC ~că (~ci, ~ce) și substantival Care curtează femeile; care umblă după orice femeie; afemeiat. /muiere + suf. ~atic

muieratic a. 1. de femeie: glas muieratic; 2. fig. efemeiat: om muieratic.

muĭerátic, -ă adj. (d. muĭere). Femeĭatic, afemeĭat, prea doritor de femeĭ.

muieratic adj. v. FEMEIESC. FEMININ.

muieratic adj., s. v. AFEMEIAT.

muieratic s. v. CRAI.