inventivitate

INVENTIVITÁTE, inventivități, s. f. Însușirea de a fi inventiv; imaginație creatoare, ingeniozitate. – Inventiv + suf. -itate.

INVENTIVITÁTE, inventivități, s. f. Însușirea de a fi inventiv; imaginație creatoare, ingeniozitate. – Inventiv + suf. -itate.

INVENTIVITÁTE s. f. Însușirea de a fi inventiv; capacitatea, aptitudinea, darul de a inventa, de a născoci ceva nou. Obiectele expuse, lucrate cu o deosebită artă și simplitate, constituie o mărturie vie a spiritului plin de inventivitate și optimism al poporului nostru. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 374, 1/1.

inventivitáte s. f., g.-d. art. inventivitắții; pl. inventivitắți

inventivitáte s. f., g.-d. art. inventivității; pl. inventivități

INVENTIVITÁTE s. 1. fantezie, imaginație, invenție, închipuire. (Are o ~ bogată.) 2. v. ingeniozitate.

INVENTIVITÁTE s.f. Însușirea de a fi inventiv. [Cf. it. inventività].

INVENTIVITÁTE s. f. însușirea de a fi inventiv; ingeniozitate. (< fr. inventivité)

INVENTIVITÁTE f. Caracter inventiv. [G.-D. inventivității] /inventiv + suf. ~itate

INVENTIVITATE s. ingeniozitate, iscusință, subtilitate. (~ unui procedeu.)