ingenuitate

INGENUITÁTE, ingenuități, s. f. Simplitate, naturalețe împletită cu sinceritate și naivitate; puritate, candoare (în comportări). [Pr.: -nu-i-] – Din fr. ingénuité, lat. ingenuitas, -atis.

INGENUITÁTE s. f. Simplitate, naturalețe împletită cu sinceritate și naivitate; puritate, candoare (în comportări). [Pr.: -nu-i-] – Din fr. ingénuité, lat. ingenuitas, -atis.

INGENUITÁTE s. f. Simplitate, naturalețe împletită cu sinceritate și naivitate; candoare. – Pronunțat: -nu-i-.

!ingenuitáte (-nu-i-) s. f., g.-d. art. ingenuitắții; (manifestări) pl. ingenuitắți

ingenuitáte s. f. (sil. -nu-i-), g.-d. art. ingenuității

INGENUITÁTE s. candoare, credulitate, inocență, naivitate, (fig.) puritate. (E de-o ~ dezarmantă.)

INGENUITÁTE s.f. Simplitate, naivitate, nevinovăție, curățenie; candoare. [Pron. nu-i-. / cf. fr. ingénuité, it. ingenuità].

INGENUITÁTE s. f. naturalețe, simplitate, naivitate, candoare. (< fr. ingénuité, lat. ingenuitas)

INGENUITÁTE f. Caracter ingenuu; sinceritate naivă. [G.-D. ingenuității; Sil. -nu-i-] /<fr. ingénuité, lat. ingenuitas, ~atis

*ingenuitáte f. (lat. ingenúitas, -átis). Naivitate, simplicitate, sinceritate naturală: a răspunde cu ingenuitate. Vorbă, acțiune ingenuă.

INGENUITATE s. candoare, credulitate, inocență, naivitate. (E de-o ~ dezarmantă.)