Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru ingenuitate

INGENUIT├üTE, ingenuit─â╚Ťi, s. f. Simplitate, naturale╚Ťe ├«mpletit─â cu sinceritate ╚Öi naivitate; puritate, candoare (├«n comport─âri). [Pr.: -nu-i-] ÔÇô Din fr. ing├ęnuit├ę, lat. ingenuitas, -atis.
INGENUIT├üTE s. f. Simplitate, naturale╚Ťe ├«mpletit─â cu sinceritate ╚Öi naivitate; puritate, candoare (├«n comport─âri). [Pr.: -nu-i-] ÔÇô Din fr. ing├ęnuit├ę, lat. ingenuitas, -atis.
INGENUIT├üTE s. f. Simplitate, naturale╚Ťe ├«mpletit─â cu sinceritate ╚Öi naivitate; candoare. ÔÇô Pronun╚Ťat: -nu-i-.
!ingenuit├íte (-nu-i-) s. f., g.-d. art. ingenuitß║»╚Ťii; (manifest─âri) pl. ingenuitß║»╚Ťi
ingenuit├íte s. f. (sil. -nu-i-), g.-d. art. ingenuit─â╚Ťii
INGENUIT├üTE s. candoare, credulitate, inocen╚Ť─â, naivitate, (fig.) puritate. (E de-o ~ dezarmant─â.)
INGENUIT├üTE s.f. Simplitate, naivitate, nevinov─â╚Ťie, cur─â╚Ťenie; candoare. [Pron. nu-i-. / cf. fr. ing├ęnuit├ę, it. ingenuit├á].
INGENUIT├üTE s. f. naturale╚Ťe, simplitate, naivitate, candoare. (< fr. ing├ęnuit├ę, lat. ingenuitas)
INGENUIT├üTE f. Caracter ingenuu; sinceritate naiv─â. [G.-D. ingenuit─â╚Ťii; Sil. -nu-i-] /<fr. ing├ęnuit├ę, lat. ingenuitas, ~atis
*ingenuit├íte f. (lat. ingen├║itas, -├ítis). Naivitate, simplicitate, sinceritate natural─â: a r─âspunde cu ingenuitate. Vorb─â, ac╚Ťiune ingenu─â.
INGENUITATE s. candoare, credulitate, inocen╚Ť─â, naivitate. (E de-o ~ dezarmant─â.)

Ingenuitate dex online | sinonim

Ingenuitate definitie

Intrare: ingenuitate
ingenuitate substantiv feminin
  • silabisire: -nu-i-