goden

GODÉN s. n. v. godin2.

GODÍN2, godinuri, s. n. Sobă de fier (cilindrică) folosită la încălzit. [Var.: godén s. n.] – Din fr. Godin (n. pr.).

GODÉN s. n. v. godin2.

GODÍN2, godinuri, s. n. Sobă de fier (cilindrică) folosită la încălzit. [Var.: godén s. n.] – Din fr. Godin (n. pr.).

GODÉN, godenuri, s. n. Sobă de fier de obicei de formă cilindrică. – Variantă: godín s. n.

GODÍN1 s. n. v. goden.

godín2 (sobă) s. n., pl. godínuri

godín (sobă) s. n., pl. godínuri

GODÉN s.n. v. godin.

GODÍN s.n. Sobă de fier de obicei cilindrică, folosită la încălzit. [Pl. -nuri, -ne, var. goden s.n. / < fr. Godin – nume propriu].

godín (-ne), s. n. – Sobă de fier. De la o marcă de fabrică. Cf. Graur, Viața rom., 1940, nr. 3, p. 110.

GODÍN ~uri n. Sobă de fier, de obicei cilindrică. /<fr. Godin n. pr.