eviscerare

eviscera vt [At: VÎN. PESC. 1962, 9 / Pzi: ~rez / E: fr éviscérer] A scoate organele din cavitatea abdominală și toracică (la animalele tăiate pentru consum).

eviscerare sf [At: VÎN. PESC. 1962, 9 / Pl: ~rări / E: eviscera] Scoatere a organelor din cavitatea abdominală și toracică (la animalele tăiate pentru consum).

EVISCERÁ, eviscerez, vb. I. Tranz. A scoate organele din cavitatea abdominală și toracică la animalele tăiate pentru consum. – Din fr. éviscérer.

EVISCERÁRE, eviscerări, s. f. Acțiunea de a eviscera. – V. eviscera.

EVISCERÁ, eviscerez, vb. I. Tranz. A scoate organele din cavitatea abdominală și toracică la animalele tăiate pentru consum. – Din fr. éviscérer.

EVISCERÁRE, eviscerări, s. f. Acțiunea de a eviscera. – V. eviscera.

eviscerá (a ~) vb., ind. prez. 3 eviscereáză

evisceráre s. f., g.-d. art. eviscerắrii; pl. eviscerắri

eviscerá vb., ind. prez. 1 sg. evisceréz, 3 sg. și pl. eviscereáză

evisceráre s. f., g.-d. art. eviscerării; pl. eviscerări

EVISCERÁRE s.f. Eviscerație. [< fr. éviscérer].

EVISCERÁ vb. tr. a evida o cavitate a corpului de organele conținute. ◊ a scoate măruntaiele unui pește. (< fr. éviscérer)

A EVISCERÁ ~éz tranz. (animale sacrificate pentru consum) A supune operației de scoatere a organelor din cavitatea abdominală. /<fr. éviscérer