devalorizare

devalorizá vtr [At: SCRIBAN, D. / Pzi: ~zéz / E: fr dévaloriser] (D. monede, valori etc.) 1-2 A(-și) reduce valoarea (în raport cu aurul ori cu valutele străine) Si: a (se) deprecia, (rar) a (se) devalorifica (1-2), (liv) a (se) devaluta (1-2), (îrg) a (se) devalva (1-2).

devalorizáre sf [At: TITULESCU, D. 185 / Pl: ~zắri / E: devaloriza] 1 Scădere a valorii Si: depreciere, (rar) devalorizat¹ (1). 2 (Spc) Reducere de către stat a valorii monedei în raport cu aurul, argintul sau cu valutele străine Si: depreciere, (rar) devalorizat¹ (2), (liv) devalutare, (îrg) devalvare.

DEVALORIZÁ, devalorizez, vb. I. Tranz. (Adesea fig.) A reduce, a face să scadă valoarea monedei sau a altor valori (în raport cu aurul); a deprecia. ◊ Refl. Banii se devalorizează. – Din fr. dévaloriser.

DEVALORIZÁRE, devalorizări, s. f. (Adesea fig.) Acțiunea de a (se) devaloriza și rezultatul ei; scădere a valorii; (în special) reducere de către stat a valorii monedei în raport cu aurul, argintul sau cu valutele străine. – V. devaloriza.

DEVALORIZÁ, devalorizez, vb. I. Tranz. (Adesea fig.) A reduce, a face să scadă valoarea monedei sau a altor valori (în raport cu aurul); a deprecia. ◊ Refl. Banii se devalorizează. – Din fr. dévaloriser.

DEVALORIZÁRE, devalorizări, s. f. (Adesea fig.) Acțiunea de a (se) devaloriza și rezultatul ei; scădere a valorii; (în special) reducere de către stat a valorii monedei în raport cu aurul, argintul sau cu valutele străine. – V. devaloriza.

DEVALORIZÁ, devalorizez, vb. I. Tranz. A reduce, a face să scadă valoarea monedei sau a altor valori; a deprecia.

DEVALORIZÁRE, devalorizări, s. f. Acțiunea de a devaloriza; scăderea valorii. Devalorizarea mărfurilor. ◊ Devalorizare monetară = legalizare a deprecierii monedei față de bunuri și față de monedele străine; micșorare oficială a conținutului în aur a monedei unei țări (fenomen caracteristic economiei capitaliste).

devalorizá (a ~) vb., ind. prez. 3 devalorizeáză

devalorizáre s. f., g.-d. art. devalorizắrii; pl. devalorizắri

devalorizá vb., ind. prez. 1 sg. devalorizéz, 3 sg. și pl. devalorizeáză

devalorizáre s. f., g.-d. art. devalorizării; pl. devalorizări

DEVALORIZÁ vb. (FIN.) a (se) demonetiza, a (se) deprecia. (A ~ un semn bănesc nominal.)

DEVALORIZÁRE s. (FIN.) demonetizare, depreciere. (~ unor semne bănești.)

DEVALORIZÁ vb. I. tr., refl. (Despre monezi, valori etc.) A(-și) micșora conținutul (acoperirea) în aur; (și fig.) a (se) deprecia. [< fr. dévaloriser].

DEVALORIZÁRE s.f. Acțiunea de a devaloriza și rezultatul ei; depreciere. ♦ Micșorarea conținutului de aur al unității monetare sau scăderea cursului bancnotelor în raport cu aurul sau cu valutele străine, efectuată în mod oficial. [< devaloriza].

DEVALORIZÁ vb. tr., refl. (despre bani) a(-și) reduce valoarea; a (se) deprecia. (< fr. dévaloriser)

DEVALORIZÁRE s. f. acțiunea de a (se) devaloriza. ◊ reducere oficială a valorii monedei naționale în raport cu aurul sau cu valutele străine; scădere a conținutului în aur al unității monetare. (< devaloriza)

A DEVALORIZÁ ~éz tranz. A face să se devalorizeze. /<fr. dévaloriser

A SE DEVALORIZÁ pers. 3 se ~eáză intranz. (despre monede, hârtii de valoare) A-și reduce valoarea; a se deprecia; a se demonetiza. /<fr. dévaloriser

* devalorizéz v. tr. (d. valorizez). Scobor în valoare (o monetă).

DEVALORIZA vb. a (se) demonetiza, a (se) deprecia. (A ~ un semn bănesc nominal.)

DEVALORIZARE s. demonetizare, depreciere. (~ unor semne bănești.)