cooperativizare

cooperativiza vt [At: DN³ / Pzi: ~zéz / E: cooperativ + -iza] A supune cooperativizării (1).

cooperativizáre sf [At: DN³ / Pl: ~zắri / E: cooperativiza] 1 Proces de unire treptată a micilor producători în cooperative (1). 2 (Iuz; îs) ~a agriculturii Organizare a țăranilor în unități agricole cooperatiste (1).

COOPERATIVIZÁ, cooperativizez, vb. I. Tranz. A supune procesului de cooperativizare. – Din cooperativizare (derivat regresiv).

COOPERATIVIZÁRE, cooperativizări, s. f. Proces de unire treptată a micilor producători în cooperative. ◊ (În trecut) Cooperativizarea agriculturii = unire forțată a țărănimii în cooperative agricole de producție, în România, între 1949 și 1962. – Din cooperativă.

COOPERATIVIZÁ, cooperativizez, vb. I. Tranz. A supune procesului de cooperativizare. – Din cooperativizare (derivat regresiv).

COOPERATIVIZÁRE, cooperativizări, s. f. Proces de unire treptată a micilor producători în cooperative. ◊ (În trecut) Cooperativizarea agriculturii = unire a țărănimii în unități agricole cooperatiste. – Din cooperativă.

cooperativizá (a ~) vb., ind. prez. 3 cooperativizeáză

cooperativizáre s. f., g.-d. art. cooperativizắrii; pl. cooperativizắri

cooperativizá vb. (sil. co-o-), ind. prez. 1 sg. cooperativizéz, 3 sg. și pl. cooperativizeáză

cooperativizáre s. f. (sil. co-o-), g.-d. art. cooperativizării; pl. cooperativizări

COOPERATIVIZÁ vb. (ieșit din uz) a (se) colectiviza.

COOPERATIVIZÁRE s. (ieșit din uz) colectivizare.

COOPERATIVIZÁ vb. I. tr. A da un caracter cooperatist, a uni în cooperative. [Pron. co-o-. / cf. fr. coopérativiser].

COOPERATIVIZÁRE s.f. Acțiunea de a cooperativiza. ◊ (În trecut) Cooperativizarea agriculturii = procesul de atragere a țărănimii în diverse forme ale cooperației în producția agricolă. [< cooperativiza].

COOPERATIVIZÁ vb. tr. a uni în cooperative pe micii producători. (< fr. coopérativiser)

COOPERATIVIZA vb. (ieșit din uz) a (se) colectiviza. (Țăranii s-au ~.)

COOPERATIVIZARE s. (ieșit din uz) colectivizare.

COOPERATIVIZÁRE (< cooperativă) s. f. Proces de unire a micilor producători în cooperative. ◊ Cooperativizarea agriculturii = unire a țărănimii în cooperative agricole de producție. În România, între 1949 și 1962, a avut loc o c.a. forțată; în această perioadă zeci de mii de țărani au fost arestați, închiși sau trimiși la muncă forțată, înregistrîndu-se numeroase victime.