compulsare

2 intrări

15 definiții pentru compulsare

compulsa vt [At: DA / Pzi: ~séz / E: compulser] (Înv) 1 A cerceta documente. 2 A strânge informații.

compulsáre sf [At: ODOBESCU, S. II, 50 / Pl: ~sắri / E: compulsa] (Înv) 1 Cercetare de documente Si: compulsat1 (1). 2 Strângere de informații Si: compulsat1 (1).

COMPULSÁ, compulsez, vb. I. Tranz. (Înv.) A cerceta acte, documente; a aduna date, a strânge informații. – Din fr. compulser, lat. compulsare.

COMPULSÁRE, compulsări, s. f. (Înv.) Acțiunea de a compulsa. – V. compulsa.

COMPULSÁ, compulsez, vb. I. Tranz. (Înv.) A cerceta acte, documente; a aduna date, a strânge informații. – Din fr. compulser, lat. compulsare.

COMPULSÁRE, compulsări, s. f. (Înv.) Acțiunea de a compulsa. – V. compulsa.

COMPULSÁRE, compulsări, s. f. (Învechit) Cercetare minuțioasă, consultare de cărți, documente etc. Compulsarea documentelor... ne-au dus la concluziunile următoare. ODOBESCU, S. II 50.

compulsá (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 3 compulseáză

compulsáre (înv.) s. f., g.-d. art. compulsắrii; pl. compulsắri

compulsá vb., ind. prez. 1 sg. compulséz, 3 sg. și pl. compulseáză

compulsáre s. f. → pulsare

COMPULSÁ vb. I. tr. A cerceta acte, documente; a aduna date, a strânge informații. [< fr. compulser, cf. lat. compulsare].

COMPULSÁRE s.f. Acțiunea de a compulsa. [< compulsa].

COMPULSÁ vb. tr. a cerceta acte, documente; a aduna date, informații. (<fr. compulser, lat. compulsare)

*compulséz v. tr. (lat. compulsare, a împinge, a constrînge. V. expulsez). Cercetez (răsfoĭesc) hîrtiĭ vechĭ, acte, documente, condicĭ.