biconcav
13 definiții pentru biconcav
biconcáv, ~ă a [At: LTR / Pl: ~i, ~e / E: fr biconcave] Care are două fețe concave (opuse).
BICONCÁV, -Ă, biconcavi, -e, adj. Care are două fețe concave opuse. – Din fr. biconcave.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
BICONCÁV, -Ă, biconcavi, -e, adj. Care are două fețe concave opuse. – Din fr. biconcave.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
BICONCÁV, -Ă, biconcavi, -e, adj. (În opoziție cu biconvex) Care are două fețe concave opuse. Lentilă biconcavă.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
BICONCÁV, -Ă, biconcavi, -e, adj. Care are două fețe concave opuse. – Fr. biconcave.
biconcáv adj. m., pl. biconcávi; f. biconcávă, pl. biconcáve
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
biconcáv adj. → concav
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
Biconcav ≠ biconvex
- sursa: Antonime 2002
- permalink
BICONCÁV, -Ă adj. Cu două fețe concave opuse. [Cf. fr. biconcave, lat. bis – de două ori, concavus – scobit].
BICONCÁV, -Ă adj. cu două fețe concave opuse. (< fr. biconcave)
- sursa: MDN '00 2000
- permalink
BICONCÁV ~ă (~i, ~e) (despre lentile, sticle etc.) Care are două fețe concave opuse; cu două fețe concave opuse. /<fr. biconcave
- sursa: NODEX 2002
- permalink
biconcav a. cu două suprafețe concave opuse: lentilă biconcavă.
- sursa: Șăineanu, ed. VI 1929
- permalink
*biconcáv, -ă adj. (bi- și concav). Concav pe amîndoŭă părțile, ca ochelariĭ miopilor.
- sursa: Scriban 1939
- permalink