balafon
9 definiții pentru balafon
balafón sn [At: DN2 / Pl: ~oane / E: fr balafon] Instrument de percuție format din lame de lemn acordate diatonic și folosit în muzica africană.
BALAFÓN, balafoane, s. n. Instrument muzical african de percuție, format din lame de lemn acordate diatonic.- Din fr. balafon.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
BALAFÓN, balafoane, s. n. Instrument muzical african de percuție, format din lame de lemn acordate diatonic. – Din fr. balafon.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
balafón s. n., pl. balafoáne
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
balafón s. n., pl. balafoáne
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
BALAFÓN s. (MUZ.) marimba. (~ este un instrument de percuție african.)
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
BALAFÓN s.n. Instrument muzical de percuție din Africa occidentală, asemănător cu xilofonul, format din lame de lemn tare acordate diatonic; marimba. [< fr. balafon].
BALAFÓN s. n. instrument muzical de percuție, african, asemănător cu xilofonul, din lame de lemn tare acordate diatonic; marimbă, marimbafon. (< fr. balafon)
- sursa: MDN '00 2000
- permalink
BALAFON s. (MUZ.) marimba. (~ este un instrument de percuție african.)
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink