Definiția cu ID-ul 514195:
vítreg (-gă), adj. –
1. Se zice despre anumite grade de rudenie prin afinitate. – Mamă vitregă. – Frate vitreg. –
2. Contrar, dușman, ostil. –
Var. vitrig.
Lat. vῑtrĭcus (nu vĭtrĭcus) „tată vitreg” (Cipariu, Gram., 30; Pușcariu 1914; REW 9400),
cf. logud. bídrigu, bítricu,
calabr. vitrico,
alb. vitruk, viter, vitkur. Pentru valoarea exactă a vocalei accentuate,
cf. Tagliavini, Mélanges
N. Roques, III, 255-64; nu se justifică observația lui Domasckhe, Jb., XXII, 151 și Tiktin, care considerau acest cuvînt drept cultism. Comun în
Munt.,
Mold. și
Trans. de N (ALR, I, 254). –
Der. vitregie,
s. f. (dușmănie, ostilitate, răutate). – Din
rom. provine
bg. vitrig (Capidan, Raporturile, 230).
Vitreg dex online | sinonim
Vitreg definitie