LIVREÁ, livrele, s. f. Haină de uniformă, împodobită de obicei cu galoane și fireturi, purtată în trecut de lacheii, portarii, ușierii, vizitiii etc. autorităților sau ai bogătașilor și demnitarilor. Trecu un echipaj demodat... cu valet în livrea și cu o doamnă bătrînă în costum anacronic. C. PETRESCU, C. V. 76. Cîțiva birjari rătăciți strîngeau burdufurile de la trăsuri, cu colțurile livrelei lor muscălești prinse în brîu. D. ZAMFIRESCU, R. 36. Iașul cu cinci zile mai înainte strălucitor de trăsuri, livrele, toalete, uniforme aurite... acum se zbuciuma. RUSSO, S. 29.