FRIGIÁN, -Ă, frigieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană originară sau locuitor din Frigia. 2. Adj. Care aparține Frigiei sau frigienilor (1), privitor la Frigia ori la frigieni. ◊ Bonetă frigiană = bonetă purtată în Antichitate de sclavii eliberați și adoptată în timpul Revoluției Franceze din 1789-1794 ca simbol al libertății. [Pr.: -gi-an] – Din fr. phrygien.

FRIGIÁN, -Ă, frigieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Locuitor al Frigiei. 2. Adj. Care aparține Frigiei sau populației ei, privitor la Frigia sau la populația ei. ◊ Bonetă frigiană = bonetă purtată în antichitate de sclavii eliberați și adoptată în timpul Revoluției Franceze din 1789-1794 ca simbol al libertății. [Pr.: -gi-an] – Din fr. phrygien.

FRIGIÁN, -Ă, frigieni, -e, adj. Care aparținea Frigiei sau locuitorilor ei. Cîntările sclavilor frigieni... trec, risipite și dureroase. GALACTION, O. I 341. ◊ Bonetă (neobișnuit cușmă) frigiană = bonetă purtată în antichitate de sclavii eliberați și adoptată în timpul revoluției franceze din 1789 ca simbol al libertății. Se mișc’ batalioane a plebei proletare, Cu cușme frigiene și arme lucitoare. EMINESCU, O. I 62. – Pronunțat: -gi-an.

frigián (-gi-an) adj. m., s. m., pl. frigiéni (-gi-eni); adj. f., s. f. frigiánă, pl. frigiéne

frigián s. m., adj. m. (sil. -gi-an), pl. frigiéni (sil. -gi-eni); f. sg. frigiánă, g.-d. art. frigiénei, pl. frigiéne

FRIGIÁN, -Ă adj. Bonetă frigiană = bonetă purtată în antichitate de sclavii eliberați și adoptată în timpul revoluției franceze ca simbol al libertății. [Pron. -gi-an. / < fr. phrygien].

FRIGIÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Frigia. ◊ (s. f.) limbă indo-europeană veche, înrudită cu traca, cunoscută din inscripțiile cu caractere grecești. ♦ bonetă ~ă = bonetă cu vârful ascuțit întors spre față, purtată în antichitate de sclavii eliberați și adoptată în timpul Revoluției Franceze din 1789 ca simbol al libertății. (< fr. phrygien)

frigian n. bonet frigian, fes roșu țuguiat, emblema Republicei franceze din 1793: cu cușme frigiene și arme lucitoare EM.

*frigián, -ă s. și adj. Din Frigia. Bonetă frigiană, un fel de bonetă roșie țuguĭată, emblema republiciĭ franceze la 1793 și azĭ.

FRIGIÁNĂ s. f. (< adj. frigian, -ă < fr. phrygien): limbă indo-europeană vorbită de frigieni, locuitori ai Frigiei (ținut în Asia Mică), urmași ai pelasgilor (cei mai vechi locuitori ai Greciei, cu centrul în Thesalia, ai arhipelagului grecesc, ai litoralului Asiei Mici și Italiei). Tradiția antică îi socotește pe armeni coloniști frigieni, dar nu există probe lingvistice sau istorice care să sprijine această ipoteză.

frigián adj. n. (În sintagma) Glas frigian = o altă denumire a glasului III în muzica bisericească psaltică, glas care folosește scara enarmonică agem, având pe „zo” ifes și pe „vu” diez. – Din gr. frighios.