Dicționare ale limbii române

8 definiții pentru țanc

ȚANC1 interj. (Adesea repetat) Cuvânt care redă un zgomot ascuțit, metalic. – Onomatopee.
ȚANC1 interj. (Adesea repetat) Cuvânt care redă un zgomot ascuțit, metalic. – Onomatopee.
ȚANC1 interj. (De obicei repetat) Onomatopee care redă un zgomot ascuțit, metalic. Vîj, vîj prin păiuș, Țanc, țanc prin copaci (Coasa). ȘEZ. IV 84.
țanc1/țanc-țánc interj.
țanc/țanc-țánc interj.
ȚANC1 interj. (se folosește pentru a reda un zgomot metalic ascuțit). /Onomat.
2) țanc interj. Țac. V. zang.
țanc/țanc-țánc interj.

țanc dex online | sinonim

țanc definitie

Intrare: țanc (interj.)
țanc-țanc
țanc 2 interj.
Creare CV Creare CV