ȘĂGÁCI, -E, șăgaci, -e, adj. (Învechit și popular) Glumeț, șăgalnic. Unii dintre meseni, care sînt buni cîntăreți și totodată și șăgaci... încep a cînta cîte-un cîntec glumeț. MARIAN, NU. 682.

ȘĂGÁCI, -CE, șăgaci, -ce, adj. (Înv.) Glumeț, șăgalnic. – Din șagă + suf. -aci.

ȘĂGÁCI adj. v. glumeț, hazliu, poznaș, vesel.

șăgaci adj. v. GLUMEȚ. HAZLIU. POZNAȘ. VESEL.