ȘOȘOÍ, șoșoi, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A vorbi în șoaptă; a șopti. 2. Tranz. A spune, a comunica ceva încet. – Formație onomatopeică.

ȘOȘOÍ, șóșoi, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A vorbi în șoaptă; a șopti. 2. Tranz. A spune, comunica ceva încet. – Formație onomatopeică.

șoșoí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 șóșoie, imperf. 3 sg. șoșoiá; conj. prez. 3 să șóșoie

șoșoí vb., ind. și conj. prez. 1 sg. șóșoi, imperf. 3 sg. șoșoiá