Dicționare ale limbii române

13 definiții pentru înzăuat

ÎNZĂUÁT, -Ă, înzăuați, -te, adj. Îmbrăcat în zale, cu platoșă. [Var.: înzeuát, -ă adj.] – De la za.
ÎNZEUÁT, -Ă adj. v. înzăuat.
ÎNZĂUÁT, -Ă, înzăuați, -te, adj. (Înv.) Îmbrăcat în zale, cu platoșă. [Pr.: -ză-uat. – Var.: înzeuát, -ă adj.] – În + za + suf. -al.
ÎNZEUÁT, -Ă adj. v. înzăuat.
ÎNZĂUÁT, -Ă, înzăuați, -te, adj. (Învechit și arhaizant) Îmbrăcat în zale, cu zale, cu platoșă. Nici nu-și dădu seama cînd a oprit, bulucindu-se la han, o mulțime de oșteni înzăuați. CAMILAR, T. 100. La vreme de adînci bâtrîneți, sta înzăuat în fruntea ostașilor. DELAVRANCEA, V. V. 208. ◊ Fig. Cuvîntul cel din urmă îl avea un snob feroce, înzăuat în prejudecățile cele mai copilărești. M. I. CARAGIALE, C. 137. – Variante: înzelát, -ă (CONTEMPORANUL, I 239, TEODORESCU, P. P. 189), înzeuat, -ă (VLAHUȚĂ, O. A. 500, BĂLCESCU, O. I 122) adj.
ÎNZEUÁT, -Ă adj. v. înzăuat.
înzăuát adj. m., pl. înzăuáți; f. înzăuátă, pl. înzăuáte
înzăuát adj. m. (sil. -ză-uat), pl. înzăuáți; f. sg. înzăuátă, pl. înzăuáte
ÎNZĂUÁT adj. (MIL.) împlătoșat. (Soldat ~.)
înzeuat a. V. înzelat: ostași înzeuați și incorfați CANT.
înzăléz v. tr. (d. zale). Îmbrac în zale. – Part. și înzăŭat, chĭurasat.
înzăŭát, V. înzălez.
ÎNZĂUAT adj. împlătoșat. (Soldat ~.)

înzăuat dex online | sinonim

înzăuat definitie

Intrare: înzăuat
înzăuat adjectiv
  • silabisire: -ză-uat
înzeuat