Dicționare ale limbii române

13 definiții pentru însuși

î́nsuși1 adj. pr. m. (el, lui, pe el ~); f. î́nsăși (ea, pe ea ~), g.-d. î́nseși (a fetei ei ~, ei ~)
î́nsuși2 (înv.) pr. m.; f. î́nsăși, g.-d. î́nseși
î́nșiși2 (înv.) pr. m.; f. î́nșeși/î́nsele
î́nșiși1 adj., pr. m. (ei, lor, pe ei ~); f. î́nseși / î́nsele (ele, lor, pe ele ~)
î́nsuși pr. m., adj. m., pl. î́nșiși; f. sg. î́nsăși, pl. î́nseși/î́nsele
însuș pron. V. îns.
însăși-melodia v. automelă.
însuși-glasul v. automelă.
AUTOS EPHA (Aὑτός ἔφα) (gr.) el însuși a spus – Formulă utilizată de discipolii lui Pitagora pentru a pune capăt unei dispute. Argument fără replică. V. și Ipse (magister) dixit.
IPSE (MAGISTER) DIXIT (lat.) el însuși (magistrul) a spus – Scolasticii, în lipsă de alte argumente, recurgeau în discuțiile lor la autoritatea necondiționată a magistrului lor Aristotel. V. și Autos epha.
NIL TERRIBILE NISI IPSE TIMOR (lat.) nimic nu este de temut în afară de însăși teamaFr. Bacon, „De dignitate et augmentis scentiarum”, II.
PLUS ROYALISTE QUE LE ROI MÊME (fr.) mai regalist decât însuși regele – Chateaubriand, „La monarchie selon la charte”: „Il ne faut être plus royaliste que le roi même” („Nu trebuie să fii mai regalist decât regele însuși”). Condamnare a excesului de zel.
însăși-glăsuitoare s. f. (Muz., înv.) Prosomie; podobie; idiomelă. – Din însăși + glăsuitor.

însuși dex online | sinonim

însuși definitie

Intrare: însuși (pron.)
însuși pron. pronume adjectiv