ÎMPĂIÁT, -Ă, împăiați, -te, adj. (Despre animale) A cărui piele jupuită a fost umplută cu paie pentru a-i da înfățișarea naturală. [Pr.: -pă-iat] – V. împăia.

ÎMPĂIÁT, -Ă, împăiați, -te, adj. (Despre animale) A cărui piele jupuită a fost umplută cu paie pentru a-i da înfățișarea naturală. [Pr.: -pă-iat] – V. împăia.

ÎMPĂIÁT, -Ă, împăiați, -te, adj. (Despre animale) A cărui piele a fost jupuită și apoi umplută cu paie, pentru a da impresia de animal viu. În capul de sus al scării, un urs împăiat ține în labele lui mari o scrumieră. STANCU, U.R.S.S. 42. Se opri încîntat în sala în care era așezat frumos, pe mese, materialul didactic cu care fusese înzestrată școala: globuri pămîntești, instrumente inginerești... animale împăiate, un schelet. CAMIL PETRESCU, O. I 193. Mă apropiam cu gîndul sfiicios, tremurînd, d-acea vestită școală, ca de un urs împăiat, gata să fug. DELAVRANCEA, H. T. 86.