Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru ├«mbl─âtit

├ÄMBL─éT├ŹT s. n. (├Änv.) ├Ämbl─âtire; p. ext. timpul c├ónd se face ├«mbl─âtirea. [Var.: (reg.) umbl─âc├şt s. n.] ÔÇô V. ├«mbl─âti.
UMBL─éC├ŹT s. n. v. ├«mbl─âtit.
├ÄMBL─éT├ŹT s. n. ├Ämbl─âtire; p. ext. timpul c├ónd se face ├«mbl─âtirea. [Var.: (reg.) umbl─âc├şt s. n.] ÔÇô V. ├«mbl─âti.
UMBL─éC├ŹT s. n. v. ├«mbl─âtit.
├ÄMBL─éT├ŹT s. n. ├Ämbl─âtire. ├Ämbl─âtitul snopilor. ÔÖŽ Timpul, epoca ├«mbl─âtirii. S-a ├«nt├«mplat pe la ├«mbl─âtitul gr├«ului. CAMILAR, N. II 114. ÔÇô Variant─â: umbl─âc├şt (ALECSANDRI, T. 634) s. n.
UMBL─éC├ŹT s. n. v. ├«mbl─âtit.
├«mbl─ât├şt (├«nv.) s. n.
├ÄMBL─éT├ŹT s. ├«mbl─âtire. (~ul gr├óului.)
ÎMBLĂTIT s. îmblătire. (~ grîului.)

îmblătit dex online | sinonim

îmblătit definitie

Intrare: îmblătit (îmblătire)
umbl─âcit substantiv neutru (numai) singular
îmblătit 1 s.n. substantiv neutru (numai) singular