Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru z─ânoag─â

Z─éNO├üG─é, z─ânoage, s. f. 1. Depresiune circular─â cu versante pr─âp─âstioase ├«n zona mun╚Ťilor ├«nal╚Ťi; c─âldare. 2. Poian─â ├«nverzit─â; platou sau coast─â de deal bune pentru agricultur─â. 3. Ochi larg ╚Öi ad├ónc de ap─â format pe cursul unui r├óu, mai jos de un st─âvilar. ÔÇô Cf. rus. zanoga, ucr. zanoha.
Z─éNO├üG─é, z─ânoage, s. f. 1. Depresiune circular─â cu versante pr─âp─âstioase ├«n zona mun╚Ťilor ├«nal╚Ťi; c─âldare. 2. Poian─â ├«nverzit─â; platou sau coast─â de deal bune pentru agricultur─â. 3. Ochi larg ╚Öi ad├ónc de ap─â format pe cursul unui r├óu, mai jos de un st─âvilar. ÔÇô Cf. rus. zanoga, ucr. zanoha.
Z─éNO├üG─é, z─ânoage, s. f. 1. Depresiune circular─â cu versante pr─âp─âstioase, ├«n zona mun╚Ťilor ├«nal╚Ťi; c─âldare. Colo sus, la Toroioag─â, Numai piatr─â ╚Öi z─ânoag─â ╚śi steiuri de st├«nc─â seac─â. DE╚śLIU, M. 5. Falnicul munte acoperit odinioar─â de ghe╚Ťuri, din a c─âror ├«nceat─â topire i-au r─âmas pe z─ânoagele de la G─âuri turme de st├«nci albe. VLAHU╚Ü─é, R. P. 70. 2. Ochi larg de ap─â ad├«nc─â ╚Öi cu v├«rtejuri, format pe cursul unei ape, mai jos de un st─âvilar. 3. Poian─â ├«nverzit─â; platou sau coast─â de deal bune pentru agricultur─â.
Z─éNO├üG─é, z─ânoage, s. f. 1. Depresiune circular─â cu versante pr─âp─âstioase, ├«n zona mun╚Ťilor ├«nal╚Ťi; c─âldare. 2. Poian─â ├«nverzit─â; platou sau coast─â de deal bune pentru agricultur─â. 3. Ochi larg de ap─â ad├ónc─â, format pe cursul unei ape, mai jos de un st─âvilar. ÔÇô Slav (comp. rus zanoga, ucr. zanoha).
zănoágă s. f., g.-d. art. zănoágei; pl. zănoáge
zănoágă s. f., g.-d. art. zănoágei; pl. zănoáge
ZĂNOÁGĂ s. v. circ.
z─âno├íg─â (-ge), s. f. ÔÇô C─âldare, depresiune ├«ntre doi mun╚Ťi. Sl. za noga ÔÇ×la piciorÔÇŁ, rut. zanoga (Tiktin; Conev 39), bg. za(d)noga ÔÇ║ megl. z─ânoag─â.
Z─éNO├üG─é ~ge f. 1) Depresiune circular─â ├«n zona mun╚Ťilor, av├ónd versante abrupte. 2) Poian─â ├«nverzit─â. 3) Loc ├«ntre mun╚Ťi sau dealuri potrivit pentru agricultur─â. 4) Ochi de ap─â care se formeaz─â dup─â un z─âgaz. /<sl. za noga
z─ânoag─â f. pl. mai multe v─âi ad├ónci dispuse ├«n jurul piscurilor muntoase: z─ânoagele Retezatului cele pline de z─âpad─â perpetu─â. [Slav. ZANOG┼Č].
Z─ânoag─â f. culme a Paringului, separ─â basinul Jiului de al Oltului.
z─âg─ân├║╚Ť─â, V. z─ânoag─â.
z─âno├íg─â f., pl. e (vsl. zanog┼ş, d. noga, pic─şor, adic─â ÔÇ×la pic─şoru, la poalele muntelu─şÔÇŁ). Vale ca o strachin─â cu fundu ├«ntins ╚Öi verde la munte. (CL. 1912, 122). ÔÇô ├Än Cov. z─âg─ânu╚Ť─â (din *z─ânogu╚Ť─â), v─âlcea (rev. I. Crg. 3, 346). V. padin─â, z─âpodie.
ZĂNOAGĂ s. (GEOL., GEOGR.) caldeiră, cazan, căldare, circ, (prin Ban.) scofaină. (~ în regiunile muntoase.)
z─ân├│ag─â, z─ânoage, s.f. ÔÇô (reg.) Depresiune circular─â cu versante pr─âp─âstioase, ├«n zona mun╚Ťilor ├«nal╚Ťi; c─âldare. ÔÖŽ (top.) ├Än Z─ânoag─â, Sub Z─ânoag─â (Rohia); Z─ânoaga Mare, Z─ânoaga Mic─â, c─âld─âri glaciare pe versantul nordic al Pietrosului Mare; Z─ânoaga, vf. (1.345 m) ├«n Mun╚Ťii Maramure╚Öului (Culmea Ro╚Öu╚Önei, masivul Pietrosu-B├órd─âu). ÔÖŽ (onom.) Z─ânoag─â, nume de familie ├«n Maramure╚Ö. ÔÖŽ Atestat sec. XVI (Mih─âil─â, 1974). ÔÇô Cf. ucr. zanoha, rus. zanoga (Tiktin, Conev, cf. DER; Scriban, DLRM, DEX) < sl. zanogu (< noga ÔÇ×piciorÔÇŁ) (Scriban).

Z─ânoag─â dex online | sinonim

Z─ânoag─â definitie

Intrare: z─ânoag─â
z─ânoag─â substantiv feminin
z─âg─ânu╚Ť─â substantiv feminin