ZGRÉBENI s. m. pl. (Regional) Resturi de cînepă sau de lînă rămase după pieptănat sau dărăcit; cîlți. Aceste resturi cari rămîn în dinții raghilei sau daracului se numesc cîlți... sau zgrebeni. PAMFILE, I. C. 208. Toată cînipa și lîna erau toarse și țesute Chiar zgrebenii... erau îndrugați. La TDRG. ♦ Fig. Iarbă uscată. Lăsam să picure pe zgrebenii dealurilor mele regretul și aleanul inimii prididite. GALACTION, O. I 29.

ZGRÉBENI s. m. pl. (Reg.) Resturi de cânepă sau de lână rămase după pieptănat sau dărăcit; câlți. – Bg., sb. grebenec.

ZGRÉBENI s. pl. v. buci.

zgrebéni s.m. pl. (reg.) puzderie, resturi de lână, de cânepă.

zgrébenĭ și zgrébențĭ m. pl. (vsl. grebenĭ, bg. greben, pĭeptene, grebenec, pĭeptenel, sîrb. grebenac, resturĭ căzute din pĭeptene. V. greblă). Olt. Ban. Puzdere. Bucĭ, resturĭ de lînă saŭ de cînepă după ce s’a pĭeptănat.

zgrebeni s. pl. v. BUCI.