VĂDUVÓI, -OÁIE, văduvoi, -oaie, s. m. și f. (Pop.) Augmentativ al lui văduv. – Văduv + suf. -oi.

VĂDUVÓI, -OÁIE, văduvoi, -oaie, s. m. și f. Augmentativ al lui văduv. – Văduv + suf. -oi.

VĂDUVÓI, văduvoi, adj. m. (Adesea substantivat). Augmentativ al lui văduv; văduv. Ce se fac boierii văduvoi care s-au însurat? SADOVEANU, O. VIII 151. Cuconul Andronache Brustur, un văduvoi între două vîrste. GANE, N. II 190. – Variantă: (regional) văduói (CREANGĂ, A. 96) adj. m.

văduvói (pop.) adj. m., s. m., pl. văduvói, art. văduvóii

văduvói s. m., adj. m., pl. văduvói, art. văduvóii