Dicționare ale limbii române

8 definiții pentru vocalizare

VOCALIZÁRE, vocalizări, s. f. Acțiunea de a (se) vocaliza și rezultatul ei. – V. vocaliza.
VOCALIZÁRE, vocalizări, s. f. Acțiunea de a (se) vocaliza și rezultatul ei. – V. vocaliza.
VOCALIZÁRE, vocalizări, s. f. Acțiunea de a vocaliza. 1. Exercițiu de canto fără cuvinte. 2. (Gram.) Trecerea unui sunet de Ia valoarea de consoană la cea de vocală. «U», semiconsoană în cuvîntul «ou», devine, prin vocalizare, vocală deplină în forma articulată «oul».
vocalizáre s. f., g.-d. art. vocalizắrii; pl. vocalizắri
vocalizáre s. f., g.-d. art. vocalizării; pl. vocalizări
VOCALIZÁRE s. impostație.
VOCALIZÁRE s.f. Acțiunea de a (se) vocaliza și rezultatul ei. [< vocaliza].
VOCALIZÁRE s. f. (< vocalizá, cf. fr. vocaliser, it. vocalizzare): trecere a unui sunet de la valoarea sa de consoană la valoarea de vocală.

Vocalizare dex online | sinonim

Vocalizare definitie

Intrare: vocalizare
vocalizare substantiv feminin