VEHICULÁ, vehiculez, vb. I. Tranz. A face să circule, a difuza, a transmite, a răspândi. – Din fr. vehiculer.

VEHICULÁ, vehiculez, vb. I. Tranz. (Rar) A face să circule, a difuza, a transmite, a răspândi; – Din fr. véhiculer.

VEHICULÁ, vehiculez, vb. I. Tranz. (Rar) A face să circule; a difuza, a transmite.

vehiculá (a ~) vb., ind. prez. 3 vehiculeáză

vehiculá vb., ind. prez. 1 sg. vehiculéz, 3 sg. și pl. vehiculeáză

VEHICULÁ vb. v. difuza, duce, împrăștia, întinde, lăți, propaga, răspândi, transmite.

VEHICULÁ vb. I. tr. A transmite, a difuza, a face să circule. [< fr. véhiculer].

VEHICULÁ vb. tr. a transmite, a difuza, a face să circule. (< fr. véhiculer)

A VEHICULÁ ~éz tranz. A pune în circulație; a face să circule. /<fr. véhiculer

vehicula vb. v. DIFUZA. DUCE. ÎMPRĂȘTIA. ÎNTINDE. LĂȚI. PROPAGA. RĂSPÎNDI. TRANSMITE.