unduit definitie

6 definiții pentru unduit

UNDUÍT, -Ă, unduiți, -te, adj. (Rar) Unduios. – V. undui.
UNDUÍT, -Ă, unduiți, -te, adj. (Rar) Unduios. – V. undui.
UNDOIÉT, -Ă adj. v. unduit.
UNDUÍT, -Ă, unduiți, -te, adj. Care are (sau dă iluzia că are) valuri; unduios. Împrejur era cîmpia unduită, cu cline prelungi, vărgate de arături și miriști. DUMITRIU, N. 223. Am ajuns, șopti Mieluț, arătîndu-i prin ceață platoul unduit. id. V. L. 86. ♦ (Despre sunete) Modulat, mlădios. Hagi Curti reia, cu o voce unduită, mult prelungită. CAMIL PETRESCU, O. II 256. – Variantă: undoiét, -ă (EMINESCU, N. 64) adj.
UNDUÍT adj. v. armonios, melodic, melodios, muzical, sonor, unduios.
unduit adj. v. ARMONIOS. MELODIC. MELODIOS. MUZICAL. SONOR. UNDUIOS.

unduit dex

Intrare: unduit
unduit adjectiv
undoiet adjectiv