Dicționare ale limbii române

10 definiții pentru ulcera

ULCERÁ, ulcerez, vb. I. Refl. și tranz. A căpăta sau a produce o ulcerație. – Din fr. ulcérer.
ULCERÁ, ulcerez, vb. I. Refl. și tranz. A căpăta sau a produce o ulcerație. – Din fr. ulcérer.
ULCERÁ, ulcerez, vb. I. Refl. (Despre țesuturi) A deveni ulceros, a căpăta o ulcerație.
ulcerá (a ~) vb., ind. prez. 3 ulcereáză
ulcerá vb., ind. prez. 1 sg. ulceréz, 3 sg. și pl. ulcereáză
ULCERÁ vb. I. 1. refl. (Despre un țesut) A deveni ulceros. 2. tr. A cauza o ulcerație. 3. (Fig.) A îndurera profund, a mâhni, a răni; a jigni, a ofensa. [< fr. ulcérer].
ULCERÁ vb. I. refl. (despre un țesut) a deveni ulceros. II. tr. 1. a cauza o ulcerație. 2. (fig.) a îndurera profund, a mâhni, a răni; a jigni, a ofensa. (< fr. ulcérer)
A ULCERÁ pers. 3 ~eáză tranz. A face să se ulcereze. /<fr. ulcérer
A SE ULCERÁ se ~eáză intranz. (despre inflamații, leziuni, traume) A se preface în ulcer. /<fr. ulcérer
*ulceréz v. tr. (lat. úlcero, -áre). Med. Fac să ĭasă ulcere: a ulcera un picĭor. Fig. Rănesc adînc sufletu: această vorbă l-a ulcerat.

Ulcera dex online | sinonim

Ulcera definitie

Intrare: ulcera
ulcera conjugarea a II-a grupa I verb reflexiv tranzitiv