Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
8 definiții pentru târnosire
TÂRNOSÍRE, târnosiri, s. f. Acțiunea de a târnosi și rezultatul ei; ritual de inaugurare, de sfințire a unei biserici; târnoseală (1). – V. târnosi.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
TÂRNOSÍRE, târnosiri, s. f. Acțiunea de a târnosi și rezultatul ei; ritual de inaugurare, de sfințire a unei biserici; târnoseală (1). – V. târnosi.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
TÎRNOSÍRE, tîrnosiri, s. f. Acțiunea de a tîrnosi; ritual de inaugurare, de sfințire a unei biserici.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
târnosíre s. f., g.-d. art. târnosírii; pl. târnosíri
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
târnosíre s. f., g.-d. art. târnosírii; pl. târnosíri
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
TÂRNOSÍRE s. (BIS.) consacrare, sfeștanie, sfințire, târnoseală, (înv.) obnovlenie, rodină, sfințenie, târnosanie, târnositură. (ă unei biserici.)
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
tîrnosíre f. Sfințire, inaugurare.
- sursa: Scriban 1939
- permalink
TÎRNOSIRE s. (BIS.) consacrare, sfeștanie, sfințire, tîrnoseală, (înv.) obnovlenie, rodină, sfințenie, tîrnosanie, tîrnositură. (~ a unei biserici.)
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
Târnosire dex online | sinonim
Târnosire definitie
Intrare: târnosire
târnosire substantiv feminin
