TÂLHĂREÁ, tâlhărele, s. f. (Bot.) 1. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene, adesea roșietice în exterior, dispuse în capitule (Lactuca sagittata). 2. Susai. 3. Salata-iepurelui. – Tâlhar + suf. -ea.

TÂLHĂREÁ, tâlhărele, s. f. (Bot.) 1. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene, adesea roșietice în exterior, dispuse în capitule (Lactuca sagittata). 2. Susai. 3. Salata-iepurelui. – Tâlhar + suf. -ea.

TÎLHĂREÁ, tîlhărele, s. f. (Bot.) 1. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene, adesea roșietice pe din afară, dispuse în capitule (Lactuca sagittata). 2. Susai. 3. Salata-iepurelui.

tâlhăreá s. f., art. tâlhăreáua, g.-d. art. tâlhărélei; pl. tâlhăréle, art. tâlhărélele

tâlhăreá s. f., art. tâlhăreáua, g.-d. art. tâlhărélei; pl. tâlhăréle

SALATĂ-CÂINOÁSĂ s. v. tâlhărea.

TÂLHĂREÁ s. (BOT.) 1. (Lactuca sagittata) (reg.) crestățea, susai. 2. (Mycelis muralis) (reg.) crestanie, crestățea, făgețea, floarea-hoțului, foaia-făgetului, foaia-tâlharului, salată-câinoasă, susai-de-munte, susai-de-pădure, susai-pădureț, susai-sălbatic.

TÂLHĂREÁ s. v. crestățea, salata-iepurelui, susai, susai-de-pădure, susai-pădureț.

tâlhăreà f. Bot. Tr. crestățea.

crestățeá f., pl. ele (d. crestat 2, pin aluz. la frunze). Un fel de lăptucă (lactuca sagittata), numită și susaĭ de pădure și (Trans.) tîlhărea.

tîlhăreá f., pl. ele (dim. fem. d. tîlhar fiind-că crește la umbră orĭ la desiș). Trans. Crestățea.

tîlhărea s. v. CRESTĂȚEA. SALATA-IEPURELUI. SUSAI. SUSAI-DE-PĂDURE. SUSAI-PĂDUREȚ.

TÎLHĂREA s. (BOT.) 1. (Lactuca sagittata) (reg.) crestățea, susai. 2. (Mycelis muralis) (reg.) crestanie, crestățea, făgețea, floarea-hoțului, foaia-făgetului, foaia-tîlharului, salată-cîinoasă, susai-de-munte, susai-de-pădure, susai-pădureț, susai-sălbatic.