TRIFÓIȘTE, trifoiști, s. f. 1. Loc semănat cu trifoi. 2. Plantă erbacee cu frunzele compuse din trei foliole, cu flori roz, întrebuințată în medicină ca tonic, febrifug și antiscorbutic (Menyanthes trifoliata). [Acc. și: trifoíște] – Trifoi + suf. -iște.

trifóiște s. f., g.-d. art. trifóiștii; pl. trifóiști

TRIFOÍȘTE s. (BOT.; Menyanthes trifoliata) (reg.) plămânare, trei-frați, trifoi-amar, trifoi-de-baltă, trifoi-de-lac.

TRIFOÍȘTE s. v. ghizdei, ghizdei mare, sovârf.

TRIFÓIȘTE ~i f. 1) Teren semănat cu trifoi; loc unde crește trifoi. 2) Plantă erbacee asemănătoare la frunză cu trifoiul, cu flori albe-trandafirii, dispuse în inflorescențe alungite, folosită în medicină datorită conținutului de substanțe tonice, antiscorbutice și febrifuge. [G.-D. trifoiștii] /trifoi + suf. ~iște

trifóiște f. (d. trifoĭ). Semănătură de trifoĭ. O plantă tonică, febrifugă și antiscorbutică din familia gențianeĭ (menyanthes trifoliata).