Dicționare ale limbii române

12 definiții pentru tantal

TANTÁL s. n. Element chimic metalic rar, cenușiu, lucios, ductil și maleabil (folosit la confecționarea pieselor de laborator). – Din fr. tantale.
TANTÁL s. n. Element chimic metalic rar, cenușiu, lucios, ductil și maleabil (folosit la confecționarea pieselor de laborator). – Din fr. tantale.
TANTÁL s. n. Element chimic metalic, foarte ductil și maleabil, folosit mai ales la confecționarea pieselor de laborator.
tantál s. n.; simb. Ta
tantál s. n., simb. Ta
TANTÁL s.n. Element chimic, metal rar, cenușiu, lucios, foarte dur, ductil și maleabil, care se află în unele minerale rare. [Var. tantaliu s.n. / cf. fr. tantale, it. tantalio].
TANTÁLIU s.n. v. tantal.
TANTÁL1 s. n. metal rar, cenușiu, lucios, dur, ductil și maleabil, foarte rezistent. (< fr. tantale)
TANTÁL n. Metal dur, cenușiu, lucios, maleabil și foarte rezistent la coroziune, întrebuințat în medicină, în energetica nucleară și la obținerea aliajelor. /<fr. tantale
*tantál m., pl. lĭ (după numele luĭ Tántal din mitologie). Zool. Un fel de barză saŭ cocor din America tropicală. S. n. Chim. Un metal care se prezentă supt forma unuĭ praf negru și strălucitor în aer cînd e încălzit. Are o densitate de 10,18, e bivalent și fără aplicațiune industrială.
Ta, simbol chimic pentru tantal.
TANTÁL (< fr. {i}; {s} n. pr. Tantal) s. n. Element chimic (Ta; nr. at. 73, m. at. 180,948, p. t. 3.010°C, p. f. c. 4.100°C, gr. sp. 16,7). Metal rar, cenușiu, lucios, dur, ductil în stare pură și foarte rezistent din punct de vedere chimic. Se găsește în natură în tantalit și și pământurile rare. Formează combinații în treptele de valență 2, 3, 4 și 5. Se folosește în metalurgie (component al aliajelor refractare, solide și rezistente la coroziune), în energia nucleară, ind. constructoare de mașini, chimică, electronică, în medicină (aplicarea suturilor, fixarea oaselor și vaselor), pentru fabricarea bijuteriilor (în locul platinei). A fost descoperit de A.G. Ekeberg în 1802.

tantal definitie

tantal dex

Intrare: tantal (chim.)
Ta simbol
tantaliu substantiv neutru (numai) singular
  • pronunție: -lĭu
tantal 1 s.n. (numai) singular substantiv neutru