Dicționare ale limbii române

17 definiții pentru strepezi

STERPEZÍ vb. IV v. strepezi.
STREPEZÍ, strepezesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) produce o senzație de iritare neplăcută în regiunea dinților și a mucoasei bucale, din cauza consumului de fructe sau alimente acre, astringente. [Var.: sterpezí vb. IV] – Probabil lat. *extorpidire (< torpidus).
STERPEZÍ vb. IV v. strepezi.
STREPEZÍ, strepezesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) produce o senzație de iritare neplăcută în regiunea dinților și a mucoasei bucale, din cauza consumului de fructe sau alimente acre, astringente. [Var.: sterpezí vb. IV] – Probabil lat. *extorpidire (< torpidus).
STREPEZÍ, strepezesc, vb. IV. Refl. (Despre dinți) A se irita, producînd o senzație foarte neplăcută, din cauza consumului de fructe acre. Mi s-au strepezit toți dinții. TOPÎRCEANU, B. 91. Unul mănîncă aguridă și altuia i se strepezesc dinții sau părinții mănîncă aguridă și fiilor li se strepezesc dinții (= unul face greșeala și altul trage ponosul). ◊ Tranz. Ie o înghețată, doar te-i mai răcori... De care poftești?... De alămîie?... – Ba nu, că-mi strepezesc dinții. ALECSANDRI, T. I 159. La privire v-arătați prea bune, Dar verzi, în loc să folosiți, Voi dinții strepeziți. DONICI, la TDRG. (Fig.) Pe Manlache îl prinsese un neastîmpăr, care i-a strepezit tot sîngele din vine. POPA, V. 251. Mizeria aceasta îl strepezea pe Pașadia. M. I. CARAGIALE, C. 134.
strepezí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. strepezésc, imperf. 3 sg. strepezeá; conj. prez. 3 să strepezeáscă
strepezí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. strepezésc, imperf. 3 sg. strepezeá; conj. prez. 3 sg. și pl. strepezeáscă
STREPEZÍ vb. (reg.) a se sărbezi. (I s-au ~ dinții.)
strepezí (-zésc, -ít), vb. – A produce o senzație de iritare a dinților. – Var. sterpezi. Origine incertă. Ar putea proveni din strepede, ca sp. hormiguear „a avea mîncărime”, de la hormiga; sau din lat. interpedῑre „a se prinde” (cf. REW 4494) prin intermediul unei forme *exterpedῑre și poate printr-o apropiere cu a serbezi. Alte explicații sînt la fel de îndoielnice; din sl. strupititi „a deveni aspru” (Cihac, II, 372; Conev 86); din lat. stupidῑre (Crețu 371); din strepede, dar prin intermediul ideii de „a înțepa, ca insectele strivite” (Tiktin); din lat. *extorpĭdῑre „a înțepeni” (Candrea); din serpidus < lat. serpĕre, prin intermediul alb. štrep (Philippide, II, 734); din it. strapazzare „a maltrata”, cf. alb. strapizoń (Scriban). Uz general (ALR, I, 90). – Der. strepezeală, s. f. (iritare a dinților).
A STREPEZÍ pers. 3 ~éște tranz. A face să se strepezească. /cf. strepede
A SE STREPEZÍ pers. 3 se ~éște intranz. (despre dinți și cavitatea bucală) A se irita puternic și dureros în urma consumării de alimente astringente (în special fructe acre). /cf. sterpede
strepezì v. se zice de starea bolnavă a gingiilor provocată de influența unor sucuri acre (dinții strepezesc când se mănâncă mere acre sau necoapte): părinții mănâncă aguridă și fiilor li se strepezesc dinții. CR. [Derivat dela strepede: lit. a se înăcri ca strepedea].
sterpezesc, V. strepezesc.
strepezésc și (maĭ rar) străp- și sterp- v. tr. (alb. strapizoj, maltratez, d. it. strapazzare, a uza prea, care vine d. pazzo, nebun. V. ștrapaț. Cp. cu mă bălăbănesc). Ostenesc dințiĭ pin acreală așa în cît să nu maĭ pot mînca: lămîĭa strepezește dințiĭ (Și intr. în L. V. dințiĭ strepezesc). V. refl. Părințiĭ mănîncă aguridă, și copiilor li se strepezesc dințiĭ (Prov.). V. știresc, zălesc.
STREPEZI vb. (reg.) a se sărbezi. (I s-au ~ dinții.)
strepezí, strepezesc, vb. refl. și tranz. – A produce o senzație de iritare în regiunea dinților, din cauza consumului de fructe acre: „Ori ți-o strepezit dinții” (Memoria, 2001: 64). – Probabil din lat. *extorpidire (< torpidus) (DEX; v. și DER); cf. strepede (MDA).
strepezí, strepezesc, vb. refl. și tranz. – A produce o senzație de iritare în regiunea dinților și a mucoasei bucale, din cauza consumului de fructe acre: „Ori ți-o strepezit dinții” (Memoria 2001: 64). – Probabil din lat. *extorpidire (< torpidus) (DEX).

strepezi definitie

strepezi dex

Intrare: strepezi
strepezi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
sterpezi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a