Dicționare ale limbii române

20 definiții pentru safir

zafír sn vz safir
zamfír sn vz safir
zanfír sn vz safir
SAFÍR, safire, s. n. 1. Varietate de corindon de culoare albastră, transparentă, folosită ca piatră prețioasă. 2. Varietate de blană de nurcă de culoare albăstrie. – Din fr. saphir, lat. sapphirus.
SAFÍR, safire, s. n. 1. Varietate de corindon de culoare albastră, transparentă, folosită ca piatră prețioasă. 2. Varietate de blană de nurcă de culoare albăstrie. – Din fr. saphir, lat. sapphirus.
SAFÍR, safire și safiruri, s. n. Piatră prețioasă transparentă, de culoare albastră, constituind o varietate de corindon. Pe... țărm se găsește diamantul și safirul. NEGRUZZI, S. II 130. ◊ (În metafore și comparații) Se zărea departe Dunărea, cu sclipiri de diamante și safir. I. BOTEZ, ȘC. 106. Ca și cum ar fi vrut să-și ascundă întunecatele gînduri ce dormeau în limpezile safire ale ochilor, potrivnicul îl privea pe dedesubtul foii mari, deschise. ANGHEL, PR. 44. La țărm corabia oprită E ninsă de zăpada lunii... Safire pe ceruri lăcrimează... MACEDONSKI, O. I 153.
safír s. n., pl. safíre
safír s. n., pl. safíre
SAFÍR s. (MIN.) (înv. și pop.) zamfir. (Un inel cu ~.)
ZAMFÍR s. v. safir.
SAFÍR s.n. 1. Varietate transparentă de corindon de culoare albastră folosită ca piatră prețioasă. 2. Varietate de blană de nurcă de culoare albastră. [Pl. -re, -ruri. / < fr. saphir, lat. sapphirus, gr. sappheiros < ebr. sappir – cel mai frumos lucru].
SAFÍR s. n. 1. varietate albastră, transparentă, de corindon, piatră prețioasă. 2. blană de nurcă de culoare albastră. (< fr. saphir, lat. sapphirus)
SAFÍR ~e n. 1) Mineral cristalizat și foarte dur de culoare albastră. 2) Piatră prețioasă obținută din acest mineral. /<ngr. safeiri, lat. sapphirus, sl. safiru, fr. saphir
safir n. piatră scumpă de coloare albastră, numită de popor zanfir.
* safír n., pl. e și urĭ (fr. saphir, lat. sapphirus, vgr. sapphiros, d. ebr. sappir, cel maĭ frumos; ngr. zafiri, it. zaffiro, să. zafiro; turc. ar. safir). Min. O peatră prețioasă care e un fel de corindon albastru transparent provenit dintr’un oxid de aluminiŭ și un oxid metalic colorant. – Vechĭ și pop. zanfir (d. ngr.), răŭ scris zamfir.
zamfír, V. safir.
zanfír, V. safir.
SAFIR s. (MIN.) (înv. și pop.) zamfir. (Un inel cu ~.)
zamfir s. v. SAFIR.
SAFÍR (< fr., lat.; {s} gr. sapheiros < ebr. sappir „cel mai frumos lucru”) s. n. Varietate albastră, transparentă, de corindon, folosită ca piatră prețioasă. Cele mai renumite exemplare de s. s-au găsit în ins. Ceylon, Uniunea Myanmar, India și S.U.A. (statul Montana). Considerat piatra destinului; ocrotitoare pentru cei născuți în sept. Se poate obține (din 1902) și pe cale artificială.

safir definitie

safir dex

Intrare: safir
safir 2 pl. -uri substantiv neutru
zanfir 1 pl. -e substantiv neutru
zanfir 2 pl. -uri substantiv neutru
safir 1 pl. -e substantiv neutru
zafir substantiv neutru
zamfir 3 pl. -i substantiv masculin
zamfir 2 pl. -uri substantiv neutru
zamfir 1 pl. -e substantiv neutru