Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
3 definiții pentru răcănire
RĂCĂNÍ, pers. 3 răcănește, vb. IV. Intranz. A orăcăi. – Rac + suf. -ăni.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
răcăní vb., ind. prez. 3 sg. răcănéște, imperf. 3 sg. răcăneá; conj. prez. 3 sg. și pl. răcăneáscă
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
RĂCĂNÍ vb. v. ocăcăi, orăcăi.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
Răcănire dex online | sinonim
Răcănire definitie
Intrare: răcănire
răcănire infinitiv lung
