ROTUNJÍRE, rotunjiri, s. f. Acțiunea de a (se) rotunji și rezultatul ei; împlinire, completare, întregire. – V. rotunji.

ROTUNJÍRE, rotunjiri, s. f. Acțiunea de a (se) rotunji și rezultatul ei; împlinire, completare, întregire. – V. rotunji.

ROTUNJÍRE, rotunjiri, s. f. Acțiunea de a (se) rotunji; împlinire, completare, întregire.

rotunjíre s. f., g.-d. art. rotunjírii; pl. rotunjíri

rotunjíre s. f., g.-d. art. rotunjírii; pl. rotunjíri

ROTUNJÍRE s. 1. v. îngrășare. 2. v. mărire. 3. v. completare.

ROTUNJIRE s. 1. împlinire, îngrășare, îngrășat. (~ unei persoane.) 2. mărire, sporire. (~ averii cuiva.) 3. completare, împlinire, întregire, (livr.) complinire. (~ sumei până la...)