Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru rotocolit

ROTOCOLÁT, -Ă adj. v. rotocolit.
ROTOCOL├ŹT, -─é, rotocoli╚Ťi, -te, adj. (Rar) ├Än form─â de cerc; circular. [Var.: rotocol├ít, -─â, rotogol├ít, -─â adj.] ÔÇô V. rotocoli.
ROTOGOLÁT, -Ă adj. v. rotocolit.
ROTOCOLÁT, -Ă adj. v. rotocolit.
ROTOCOL├ŹT, -─é, rotocoli╚Ťi, -te, adj. (Rar) ├Än form─â de cerc; circular. [Var.: rotocol├ít, -─â, rotogol├ít, -─â adj.] ÔÇô V. rotocoli.
ROTOGOLÁT, -Ă adj. v. rotocolit.
ROTOCOL├üT, -─é, rotocola╚Ťi, -te, adj. Rotocolit. (Atestat ├«n forma rotogolat) Doi brazi rotogola╚Ťi. HODO╚ś, P. P. 73. ÔÇô Variant─â: rotogol├ít, -─â adj.
ROTOCOL├ŹT, -─é, rotocoli╚Ťi, -te, adj. ├Än form─â de cerc; circular. Doi castani b─âtr├«ni, stufo╚Öi, stau neclinti╚Ťi cu frunza lor lat─â, ├«ntrerup├«nd albastrul cerului ╚Öi ├«ntinz├«ndu-╚Öi pe verdea╚Ť─â umbrele lor ├«mpreunate ca dou─â poloage negricioase ╚Öi rotocolite. DELAVRANCEA, S. 222. Tigrului i se ur├«se cu aceast─â goan─â rotocolit─â, ├«ntocmai ca alerg─âtura cailor c├«nd treier─â la arie. ODOBESCU, S. III 254.
ROTOGOLÁT, -Ă adj. v. rotocolat.
ROTOCOL├ŹT adj. v. circular, rotund.
rotocolát și -gălát adj. În formă de rotocol, rătund.
rotocolit adj. v. CIRCULAR. ROTUND.

Rotocolit dex online | sinonim

Rotocolit definitie

Intrare: rotocolit
rotocolat
rotocolit adjectiv
rotogolat